Prieteni pe cale de disparitie

Mi-am dat seama ca marea majoritate a prietenilor mei nu sunt din Brasov, sau cel putin nu mai sunt in Brasov, si ca majoritatea persoanelor cu care mi-am intersectat viata au disparut subit din aceasta. Ciudat, nu-i asa? Nu stiu cum se face ca mereu am parte de cele mai ciudate si stranii intamplari. Sau poate asa mi se par mie. Nu, faptul ca prietenii mei nu sunt din Brasov nu este o intamplare ciudata. Dar daca derulez viata mea putintel inapoi, cam pana prin generala, bag de seama ca inca de pe atunci umblam cu o fata de prin Bucuresti, ce venea la fiecare sfarsit de saptamana la bunica ei in Brasov. Bunica statea cu 4 case mai sus de mine. Intre timp bunicuta a murit, iar fata nu a mai venit pe aici. M-am imprietenit cu o noua fata, ce s-a mutat exact in casa vecina. Imi placea la nebunie la ea acasa. Avea pat cu apa. Era ceva nou pentru mine. De fapt, a fost singura data cand mi-am trantit posteriolul intr-un astfel de pat. Dupa ceva timp, fata s-a mutat. Unde? Nu stiu, ca nu am mai tinut legatura. Evident ca in acest timp umblam si cu o colega de clasa din generala. Colega ce mi-era si vecina. Toata ziulica, cand nu eram cu nici una din cele prezentate mai sus, ma jucam cu ea cu papusile, inventam cantece pe care dansam (in fata casei!!), saream elasticul, jucam zig-zag si alte chestii ce se pot face in doua.. hai trei. Cu ea m-am certat rau de tot cam prin clasa a 7-a, cand mi-a furat primul prieten - eram iubiti, dar nu ne-am sarutat niciodata :"> Intr-un final fata a ramas insarcinata si s-a mutat, iar baiatul ce mi-l furase a plecat in Germania (nu, nu cu el a rams insarcinata, ci cu altul).
Prin liceu m-am inteles foarte bine cu o fata din B (eu eram in A). Spre surprinderea mea, era si vecina cu mine, asta pana s-a mutat. Evident. nu am mai tinut legatura cu ea. Norocul meu ca fata din B avea o verisoara mai mica cu un an, cu care m-am inteles super, asta pana cand taticul ei si-a bagat nasul in relatia noastra, scotandu-i ochii ca de ce se intalneste cu mine, ca ce invata ea de la mine, ca eu umblu cu baieti etc etc.. Toate astea i s-au suit la cap si s-a mutat si ea. Mai vorbesc cu ea, dar mai rarutz, atunci cand ne intalnim prin autobuze. Parca lucrurile se repeta, nu? Tot in liceu, am fost buna prietena cu Sely (cu care tin legatura si acum), dar ea nu-i din Brasov. Tot in liceu am avut-o (si inca o mai am) si pe Andu, dar nici ea nu-i din Brasov. Straniu, nu?
Ajungem la facultate. Gasca mea nebuna era formata din 5 (cu mine 6) omuleti. Din acesti omuleti doar Aletzsa nu statea in Brasov. Nu era un capat de tara, pentru ca oricum ne vedeam toata ziua la facultate si dupa ore pierdeam timpul aiurea pe la Bobocel pe acasa. Insa faptul ca ea nu-i din Brasov a inceput sa doara cand am terminat facultatea. Chiar daca noi, ceilalti 4 (doar 4 pentru ca o fata din grup ne-a tradat prin anul I, mutandu-se in alta gasca) eram din oras, intalnirile s-au rarit, si s-au tot rarit si tot asa, pana cand ne-am dat seama ca unul a plecat peste mari si tari, unul prin alt judet, iar unul nu ne mai raspunde la telefon.. Si uite asa, din nou am ramas singurica :(
In primul an de munca, ce-a fost in pararel cu facultatea, m-am bucurat de o colega de nota 10, cu care vorbeam toate prostiile si cu care ma intelegeam foarte bine. Din pacate si-a dat demisia. Si din nou, a plecat din viata mea o persoana foarte draga.
Acum am gasca de la bloc care-mi tine de urat, atunci cand ne amintim sa mai iesim seara la un poker, sau weekend-urile prin te miri ce colturi de tara. Din pacate cam rar (in formula de gasca intreaga, ca baietii nostri se vad destul de des, ca doar sunt vecini la bloc - pisici, ca eu stau tocmai acolo unde intoarce vantul). Spre nefericirea gastii, si din aceasta doi prieteni au plecat peste mari si tari..
In afara de fetele de prin generala, in rest cu toata lumea mai tin legatura, chiar daca prin legatura inteleg: o vorba pe mess, sau un telefon o data la 6 luni, sau un mesaj de sarbatori, sau un mail cand are cineva nevoie de ceva, important este ca stiu ce mai face omul respectiv. Totusi, e ceva, nu?
Cert este ca am interactionat cu multa lume la viata mea. De la unele persoane am avut ce invata, de la altele nu. Bine ca mi-am pastrat ideile si obiceiurile mele, ca altfel nu mai eram eu asa fata faina si modesta :))
Ca sa inchei intr-o atmosfera placuta si ca sa va binedispun, aruncati un ochii aici - pentru cei ce nu au vazut deja (full screen va rog)

Mindy Gledhill - This Is My Song

Pin It

Schimbarea unei schimbari

Blogul meu este catalogat prin diverse locuri ca fiind personal. Va spun asta pentru ca poate inca nu v-ati dat seama... Si pentru ca de fiecare data cand scriu ceva doar ca sa fie scris, mai pe scurt lucruri neinteresante, caut sa ma justific prin a aduce argumente gen: este blogul meu, este personal si scriu ca ma taie capul! Nimeni nu este obligat sa citeasca :)
Si acum sa trecem la lucrurile ce le scriu doar ca sa fie scrise.. Dupa marele anunt facut acum cateva articole, cum ca in acest weekend evadez prin imprejurimile Brasovului cu colegii de la munca, acum vin si anunt cu surle si trambite ca nu mai mergem nicaieri. De ce? Pai nu stiu.. Pur si simplu saptamana aceasta nu a mai zis nimeni nimic de aceasta iesire.
Cert este ca luni ma vad cu gagicile mele: Andu si Sely. Ca de obicei, hoinarim aiurea prin oras ca mai apoi sa venim la mine sa ne petrecem noapte barfind si amintindu-ne de vremurile bune cand eram zi de zi impreuna (daca mai avem amintiri de discutat, ca la cate nopti am pierdut impreuna...)
Cam atat pentru seara aceasta. Va las cu o melodie draguta. Din pacate pentru traditia blogului meu, nu am gasit acest cantec pe trilulilu, iar astfel m-am indreptat catre youtube. Aveti bonus video-ul :D

Kaskade Featuring Mindy Gledhill - Eyes
Pin It

Crazy love

Nobody knows that I am a secret spy
I follow you home, careful to walk behind you
I climb up your tree and hide in the leaves
To keep you from seeing who I am
Call me obsessed, but I need to know your name
Your age, your address and where in the world you came from
It’s silly to think that I’m on the brink
Of falling right off my rocker
Oh, I want to know
All about your mom and your favorite song
And why you hypnotize me
Well, I tell you what
I’m the definition of obsessive-compulsive, crazy love
Late after dark, your light is on upstairs
And I watch you dance as if you were Fred Astaire
A little finesse, a sparkly dress
And I could be Ginger Rogers
Oh, I want to know
All the books you read and your favorite sweets
And why you hypnotize me
Well, I tell you what
I’m the definition of obsessive-compulsive, crazy
La, la, la I’m like a firefly
La, la, la in the evening sky
I’m all aglow whenever I see you walking by
Oh, I want to know
If you ever plan to hold my hand
And why you hypnotize me
Well, I tell you what
I’m the definition of
Obsessive-compulsive crazy love

Mindy Gledhill - Crazy Love

Pin It

Hello world

Hello world
Hope you're listening
Forgive me if I’m young
For speaking out of turn
There’s someone I’ve been missing
I think that they could be
The better half of me
They’re in the wrong place trying to make it right
But I’m tired of justifying
So I say to you.
Come home
Come home
Cause I’ve been waiting for you
For so long
For so long
And right now there's a war between the vanities
But all I see is you and me
The fight for you is all I’ve ever known
So come home
Oh
I get lost in the beauty
Of everything I see
The world ain’t as half as bad
As they paint it to be
If all the sons
If all the daughters
Stopped to take it in
Well hopefully the hate subsides and the love can begin
It might start now..Yeah
Well maybe I’m just dreaming out loud
Until then
Come home
Come home
Cause I’ve been waiting for you
For so long
For so long
And right now there's a war between the vanities
But all I see is you and me
The fight for you is all I’ve ever known
Ever known
So come home
Oh
Everything I can’t be
Is everything you should be
And that’s why I need you here
Everything I can’t be
Is everything you should be
And that’s why I need you here
So hear this now
Come home
Come home
Cause I’ve been waiting for you
For so long
For so long
And right now there's a war between the vanities
But all I see is you and me
The fight for you is all I’ve ever known
Ever known
So come home
Come home

OneRepublic - Come Home
Pin It

Visul unei nopti de vara

Un articol pentru fete!! Deci, daca esti baiat si ai ajuns din greseala pe aici, inca mai ai timp sa faci stanga-n prejur si sa te intorci de unde ai venit! Desi daca ma gandesc mai bine, poate fi folositor si pentru baieti, caci ideile mele nu sunt chiar de nota 1, asa ca se pot folosi de ele orice persoana, de orice sex aflata in fata acestui mare eveniment.Voi incerca pe scurt sa insir ideile si povestea din mintea mea. Ce poveste? Asa cum as vrea eu sa decurga acea zi, in care omuletul meu sa ma ceara de soata si acea zi in care devin oficial soata omuletului meu. V-am pierdut? Nu-i bai, mai cititi o data fraza, usor si cu "toti ochii" :))

Dintotdeauna am adorat marea, mirosul si cantecul ei. Vreau ca acea zi sa se intample acolo, pe plaja. Vreau sa fugim intr-un weekend la mare, vreau sa nu banuiesc nimic, vreau ca tu sa te comporti normal. Nu vreau sa te vad fastacindu-te pentru ca nu vreau sa strici surpriza. Vreau ca toata povestea aceasta sa se petreaca la apus, dupa o lunga plimbare. Ma vad intr-o rochita lunga, usoara, vaporoasa, cu o bretea cazuta usor de pe un umar. Am parul despletit si usor dezordonat. Sunt fericita. Alerg printre valuri, iar rochita imi este uda. Ma prinzi din urma, ma iei in brate, ne sarutam, ne tavalim prin nisipul umed.. Vreau ca in acea fractiune de secunda cat ma intorc sa admir apusul tu sa ma surprinzi cu un inel simplu.. Nu vreau povesti, vreau sa fie ceva scurt, ceva de-o secunda.. Nu vreau sa ma intrebi, vreau sa-mi pui inelul direct pe deget.. pentru ca .. tu stii ca eu vreau, nu? Dupa.. vreau sa ne iubim ca doi nebuni, vreau sa simt ca voi fi a ta pentru toata viata.. Vreau ca tot ceea ce traim din acel moment sa fie ca o poveste rupta dintr-un film siropos, film la care pana si cel mai insensibil om ar varsa o lacrima..
Din acel moment vor incepe planurile, acele planuri dupa care ma dau in vant: organizarea marelui eveniment.
V-am spus vreodata ca floarea mea preferata este floarea soarelui? Ma surprinzi mai mult si imi ajungi mai repede la inimioara daca te prezinti la mine cu o floarea soarelui, decat cu un pompos bughet de trandafiti, care mai de care mai tzantzosh.. Tocmai de aceea, sala in care ma voi chefui la propia-mi nunta va fi impodobita cu aceasta floarea. Ca veni vorba de sala, mi-ar placea ceva pozitionat cum este acest restaurant, dar cu o sala ca aceasta (aranjate mesele putin altfel). Vreau ceva simplu, dar cu mult bun gust. As vrea sa fie ceva original, dar pe planeta asta imensa, cu siguranta intr-un mic coltisor de lume cineva s-a mai gandit la orice ideea as avea.. Este imposibil sa nu! Deci sa stabilim: sala o vreau imensa, pentru ca vreau ca la nunta mea lumea sa danseze, nu sa stea! Ringul de dans sa fie pe mijloc, nu in stanga, nu in dreapta Vreau mese rotunde, altfel nu discut! Mi-ar placea ca sala sa aiba un usor aer retro, astfel impopotzonata cu floarea soarelui ar iesi o sala ce si o regina si-ar dori-o la nunta ei :D

Tin aceasta poza de mai bine de 3 ani..

Rochita de nunta... Aici e tare complicat. Si eu, ca si restul (banuiesc) fetelor si-au imaginat inca de mici acele rochii imense de printesa, acele rochii cu crinolina ce sunt imposibil de purtat, mai ales daca esti o mireasa zvapaiata, asa cum mai mult ca sigur voi fi eu. Da, sunt frumoase acele rochii, dar cum te vei descurca cu ea?? Cum vei dansa? Cum vei sta jos? Vei agata toate lucrurile din jurul tau.. Acest gen de rochie este ok sa o porti la primarie si la biserica, ca mai apoi la restaurant sa te schimbi in ceva mult mai lejer.. De fapt nu la restaurant. Of, si acum va impartasesc ideea mea geniala :)) De ceva vreme imi sta capul la o chestie: ce ar fi ca atunci cand sunt furata de niste baietasi chipesi, invitati de la nunta evident, sa fug repede dupa sederea la 'pe unde m-or duce', sa imi schimb rochita ca atunci cand sunt inapoiata fericitului si norocusului mire sa fiu imbracata altfel, cu alti papucei si cu o alta coafura?! A? Nu suna interesant? Din pacate stiu ca nu-i bine sa iti schimbi rochia de mireasa, cica aduce ghinion... Nu cred in astfel de superstitii, asa ca imi caut de zor doua rochite :D

:)) nu-s folositoare, dar sunt funny

Marturiile.. ce sa spun despre ele? Un lucru inutil dar totusi necesar. Cum, sa mergi la o nunta si sa nu se puna asa ceva pe masa? Ce vor crede rubedeniile venite din fundul tarii sa-si vada odrasla in acea unica zi? Mda, deci daca trebuie, trebuie. Ne adaptam si noi situatiei si punem mana sa cautam. Vreau ceva simplu dar folositor. Te gandesti poate la un evantai? E simplu si folositor, dar nu vreau asa ceva. Si din nou, as vrea ceva original, cam imposibi pentru ca toate ideile ce ar putea aparea in capul unui om referitoare la asa ceva, sunt deja puse in practica. Asa ca ma adaptez si fur de pe la altii :D

Demeniu nu zic nimic, pentru ca nu stiu ce sa zic. Pana nu sunt in fata faptului implinit ca sa studiez lista cu meniuri nu ma pot pronunta. Nu pot spune ca vreau aia sau aia, vreau doar sa fie mancare buna. In ceea ce priveste bautura, aflati ca la nunta mea vreau sa curga Jack-ul si Baileys-ul ca dintr-o fantana proaspat descoperita. Stiu ca este aiurea cand mergi la cate o nunta ce-ti da astfel de bauturi cu portia: un paharel la venire dupa care salivezi dupa sticla cu asa ceva, sticla ce zace frumos doar pe masa mirilor. Nu-i corect, nu? Bineinteles, pe langa acestea vor fi sucuri, apa, bere si cafele. Dhaaa! :D Daca tot suntem la capitolul chestii de bagat pe sub nas, aflati ca tortul meu va fi de ciocolata... Ciocolata neagra, amaruie. Nu stiu cate etaje, sau ce forma, stiu doar din ce. Dand un search pe Google la torturi de nunta, am gasit foarte multe imagini, dar absolut nimic iesit din comun. Ca tot veni vorba de iesit din comun... Il stiti voi pe Buddy Valastro, cel cu emisiunea Cake Boss de pe Discovery Travel & Living? Ei bine, la el mi-as face tortul de nunta.. Cu tema acestuia stau mai prost, dar am timp destul de gandire :D
Am recitit ce am scris pana acum si am realizat ca am sarit cateva etape.. As fi vrut sa le iau in ordine, dar acum nu se mai poate. Adica se mai poate, dar am inserat deja pozele si asa mi-e de lene sa modific de nici nu va imaginati.. Sariti peste ce nu va intereseaza :D Oricum, "punctele" importante sunt bolduite si mai au si un underline cat mine de mare :D
Iar acum sa ne intoarcem la ce am sarit: plecarea de acasa. Asta este traditionala. Mirele vine dupa mireasa acasa. Se face sarba, hora si ce s-o mai face acasa la mireasa. Nu am obiectii. Respectam traditia. Mijlocul de transport? Nu caleasca, nu trabant super ultra modificat, nu calare pe te miri ce animal ci pur si simplu cu masina. Evident, o masina mai smechera ;) Dar sa stiti ca intrarea la restaurant vreau sa mi-o fac pe motor, nu discut altfel :D Sa ajunga tot poporul la restaurant, sa stea sa se mire pe unde-i miresica, iar eu hop top sa apar calare pe un chopper condus de un nene calificat din toate punctele de vedere sa conduca - carnet, dar si fizic pentru asa ceva..

Daca am vorbit de imbracamintea miresei, mi se pare ok sa aduc in discutie si acel mic lucrusor ce va "imbraca" nasii cat si cavalerii si domnisoarele de onoare: cocardele. Pobabil stiti ca acum multi zeci de ani (unii inca mai fac treaba asta) se puneau in piept la toti invitatii astfel de floricele. Eu nu voi face asta. Onoarea de a fi impodobiti o vor avea doar cei mentionati mai sus, si cum floarea soareluu imi va sade frumos in bughet, am gasit ceva simplu, putin mai original si in armonie perfecta cu bughetul meu: spic de grau! Geniala ideea, nu?

Am adus vorba si despre domnisoarele si cavalerii de onoare. Zic la plural ca vor fi mai multe perechi. Pe domnite le voi imbraca la fel.. la fel cu acelasi material si aceeasi rochita, nuanta diferita. Va fi ceva bataie de cap, caci ce-i vine uneia bine, nu-i sade ok celeilalte, dar cadem noi cumva de acord. Uitati, ca am gasit o poza draguta cu niste bridesmaids de pe dincolo. Chiar dragut, nu? Cui nu i-ar sta bine cu asa o rochita? Lejera, culori super dulci.. perfecta!!
Cred ca am atins toate punctele importante dintr-o nunta. In cazul in care am scapat ceva, va rog sa ma trageti de urechi. In cazul in care chiar am scapat ceva, o sa revin cu adaugiri, ca nu trebuie sa-mi las articolul pe jumatate dezbracat, nu?
Imi cer scuze in mod oficial daca articolul nu prea are sens si este obositor, dar l-am scris in mai multe zile (nu ca ar conta).. Cate o fraza azi, una maine.. Am mai inserat cate o poza, am mai modificat, am sters, am rescris.. Totusi, insist sa imi spuneti daca am uitat sa vorbesc despre ceva!

Cel din prim-plan (accept si fara vesta :D)

LE: Vedeti ce magarita sunt?! Am uitat de un lucru foarte, chiar extrem de important.. Costumul mirelui :D Initial am zis ca nu ma bag, dar cu parerea imi pot da, nu? Totusi cand o sa fie pe bune faza, o sa incerc sa ma abtin si de la pareri, pentru ca pe mine m-ar enerva lumea la culme sa se bage in seama cu diferite idei in ceea ce priveste rochia mea. Oricum, in mintea mea, sotiorul meu ar trebui sa se imbrace ceva de genul: un costum simplu, negru, cu camasa alba, vesta (am in minte vesta, dar nu o pot descrie, ca-i mai complicat) si papion. Nu vreau sa vad costum gri metalizat, alb, crem sau mai stiu eu ce nuante rupte din curcubeu. Cel mai elegant costum este acela negru simplu, fara scilipi si fara alte aplicatii aiurea. Poate ca sunt de moda veche, dar mno, este prea mult sa fie si el si eu impopotonati :)) Glumesc, dupa cum ati vazut, eu vreao o rochita simpla (si din nou, ne intoarcem la mine.. of of). Totusi, ca sa aveti ideea despre ce vreau, si voi si Kimbozaurul meu, aveti alaturat o poza. Hai, ca am gusturi bune.. :P
Iar acum, pe final va las cu ceva poze gasite pe net de la diverse Trash the dress (abia astept!!!):

Tom Boxer & Morena feat J Warner - Deep In Love
Pin It

Avon brosura 16/2011

Pentru orice comanda de minim 39.99 lei, primesti ceva dragut cadou
Zi de comanda: luni, 14 noiembrie 2011. Zi de livrare: incepand de joi, 17 noiembrie 2011 :)
Pentru detalii si intrebari, ma puteti contacta, lasand comment..
Pentru vizualizarea corecta a brosurii, dati click pe ea..

Pin It

Freaks around me

Am unele momente in care pur si simplu imi urasc familia. Aceasta ura tine doar o secunda, pana apuc sa ma fac nevazuta. Adesea fac lucruri stanjenitoare in public, lucruri ce lor li se par ok, dar mie imi "afecteaza imaginea" :D
De exemplu astazi.. Al meu fratior a iesit cu cainele la pascut. Adica cum? Pai el sta pe banca in timp ce catelul misuna in jurul lui cu lesa de 5 metri. Lucrul stanjenitor facut de el: si-a dat drumul la muzica populara pe telefon, l-a pus langa el, statea si asculta.. Si nu in surdina, ci TAREE!! Eu linistita stateam in camera, cu geamul deschis si nu-mi puteam da seama de la ce masina se aude muzica. Ies la geam si.. surpriza, era fratemiu! Deci da, ce sa spun?! Poate in societatea asta moderna si supertehnologizata este in trend sa faci treaba asta, dar in mintea mea ingusta numai cocalarii fac asta, in autobuze, pe strada si oriunde se poate. Si ca sa completam portretul de familie, a iesit si tata si mama. Si stateau cu totii frumos inghesuiti pe banca, admirau peisajul tomnatic si lumea ce cobora din Poiana, evident acompaniati de super muzica de pe telefonul fratiorului meu.. Bine ca stau ascunsa in casa si nu dau nas in nas cu lumea ce coboara din Poiana si care poate ma cunoaste.. De vecini nu mai zic nimic :( Pin It

Dinosaurs were invented by the CIA to discourage time travel!

Nici o legatura intre titlu si ce voi scrie. De fapt, nici o legatura intre frazele ce le veti citi. Este joi, ora 15:30, am o groaza de munca, dar nici o tragere de inima sa fac ceva. Si decat sa fac tampenii, mai bine dau un refresh creierasului meu cu o tura de blog.
Weekend-ul 29-30 octombrie sunt plecata. Pe la Moeciu, Bran.. inca nu am batut in cuie locatia. Dupa un an  juma ne-am hotarat sa mai facem o escapada impreuna prin imprejurimi, ca sa intram cu forte proasptete in iarna. Vorbesc la plural ca ma refer la colegii mei de la munca. Cum in primavara anului trecut am fost la Magura, in aceasta toamna nu ne mai cataram pe coclauri si ramanem la poalele muntelui. Am ales ultimul weekend din octombrie ca vine salariul vineri si nu ne prinde nici 1 noiembrue pe drumuri fara cauciucuri de iarna.. As spune perfect. Nu stiu cum se face ca iar ma agit ca un Pepsi expirat sa gasesc o locatie cu de toate, ideala pentru un weekend departe de agitatia orasului. Am gasit cateva, acum sper sa fie si pe gustul colegilor mei pretentiosi.
Cea mai interesanta pensiune gasita este Casuta din Povesti (corp I, ca inchiriem tot).
In fine, inchei cu o intrebare de baraj, sau mai degraba o rugaminte: daca aveti idee de vreo pensiune draguta prin zona (Bran, Moeciu, Tohanu, Rasnov... zona asta) indrumati-ma cu ceva link-uri sau pareri. Merci fain!!
PS: Hai ca-i tare titlul!! :)) - De pe facebook de la Bobocel l-am luat :D Pin It

Ceai si petale..

Imi savurez ceaiul si ascult baladele domnului Cristi.
Totul se misca incet in jurul meu, pare o seara perfecta pentru a ma bucura de ceea ce am. O seara doar pentru mine!
Imediat ce am venit de la munca, m-am incalzit usor cu o baie fierbinte, cu spuma si petale.
Acum astept sa-mi termin ceaiul ca sa ma strecor incet in pat si sa butonez televizorul cap coada de zeci de ori. Cred ca nu pot sa adorm daca nu fac treaba asta in fiecare seara. Face parte din ritualul meu de adormit. Asta si faptul ca adorm cu el aprins. Nu pot pune geana peste geana daca in camera este intuneric bezna si nu il aud pe Gadea sau pe Badea (in functie de ora la care adorm) povestind despre nemurirea sufletului.
In momentul acesta ma impart intre acest articol si pozele de pe facebook ale Alexandrei, si ma intristeaza suferinta ei. Ma doare sufletul cand ma gandesc prin ce trece, dar pielea de gaina mi se face in clipa in care constientizez ca moartea vine pe neasteptate. Da, stiu, cu totii suntem datori cu o moarte, dar este straniu cand te gandesti ca poate in minutul urmator poti inceta sa mai existi pe acest pamant.. O fractiune de secunda poate face diferenta intre viata si moarte.. Doar atat!

Iris - Stele in par
Pin It

Invitatie in oras

In momentul in care 80% din zi sunt calare pe blog, tot incercand sa scriu diverse desi nu am nici o idee, clar este grav! Asa si de aceasta data. Vreau sa va povestesc ceva, dar nu stiu ce. Evit sa va spun chestii din viata mea: ce fac?, unde merg?, cand merg?, de ce?, cum? etc. Gandesc ca-i obositor pentru putinii mei cititori sa vada zi de zi tampenii ce, hai sa fim seriosi, nu intereseaza pe nimeni, nici chiar pe mine daca citesc dupa cateva zile. Incerc sa leg aceasta lipsa de insipratie cu altceva. De exemplu cum am facut cu articolul anterior "Straniile intrebari din capul meu" si cum fac in majoritatea cazurilor. Hai ca v-am pierdut deja :))
Ideea este asta: nu intereseaza pe nimeni un blog personal, poate doar pe acei prieteni apropiati, care se plictisesc si mai dau cate-o tura pe la tine pe blog. De aceea incerc sa evit sa scriu despre lucruri ce nu au cautare, pentru ca, sa nu fiu magarita, ma intereseaza traficul, care a crescut mult de cand am inceput sa scriu si altceva decat despre je. Evident, si eu la fel ca restul populatiei sunt "obsedata" de afisari nu de vizitatori, dar asta-i problema mea.
Iar acum, daca va intrebati care-i legatura intre titlu si ce am insirat eu pana acum, aflati ca nu-i niciuna. Abia acum urmeaza povestioara ce face legatura cu titlul. Astazi m-a invitat Kimbozaurul in oras la papa bun. Ce papa bun? O saorma de la turc :)) Ce poate fi mai bun de atat??! Totusi sunt mandra de mine ca am refuzat aceasta saorma aseara la 8 juma (era tarziu draga, eu nu mananc dupa 6 decat salatzica)..
Deci.. atat. Nu mai am ce spune.. Am intins la maxim articolul asta, ca mno.. nu putea trece o zi fara sa-mi ales amprenta pe aici.
PS: Lucrez la un articol mare! :D Pin It

Straniile intrebari din capul meu

Inca una.. Nu inteleg cum se nasc in capul meu intrebari la care trebuie sa caut cu multa pasiune raspunsul pe internet? Probabil in mintea multora zac astfel de ciudatenii, si probabil multi cauta raspunsul pe net. De fapt nu probabil, ci sigur, cel putin conform Google. Intrebarile la care fac referire sunt urmatoarele, si sunt din categoria "prosti de tot":
1. Cum pana mea apar firele albe de par din cap?? - asta-i intrebarea rasarita azi dimineata in autobuz cand am vazut-o pe fosta femeie de serviciu din generala. Cand am terminat eu scoala generala, avea parul negru ca tuciul, iar acum era alba in cap..
2. Cum functioneaza pana la urma undele astea de prin aer de te poti auzi la telefon din diferite colturi ale lumii?? Inca mi se pare incredibila aceasta descoperire/realizare a domnului Ericsson. Vorbim la telefon intr-o cutiuta mica, iar altcineva de la mii de kimoletri aude vorbele noastre, si nu dupa zeci de minute ci in timp ce tu vorbesti! Nu-i asa ca-i tare? As vrea si eu o explicatie mai logica si mai pentru blonde in ceea ce priveste acest fenomen :D
3. De unde cresc unghiile?? Ca banuiesc ca nu avem unghia sub piele pana la cot! Cum se formeaza acolo sub piele de iese tare? Ce ciudat suna :))
Vai da ce de intrebari mai zac in capsorul meu. Sunt sigura ca sunt acolo, ca nu-s eu asa smart incat sa stiu toate cele ce nu le-am insirat pe acilea. Din pacate pasaricile mele si-au luat zborul cu tot cu intrebari, dar revin de indata ce le impusc (pasaricile, nu altceva).
Evident, pentru intrebarile de mai sus exista raspunsuri stiintifice si foarte adevarate (dhaaa..!) pe care nu le-as intelege nici daca mi-ai indesa o enciclopedie in cap!

UN PS MAAAARE: Sa nu ascultati melodia in timp ce cititi, ca nu va bucurati de niciuna, ca nu se potrivesc deloc, dar nu mai aveam rabdare sa impartasesc cu voi aceasta mirobolanta adunare de sunete si voci. :D

One Republic - Stop and stare

Pin It

Alergand prin viata..

Caut cuvintele perfecte pentru a-mi defini starea. Din pacate nu le gasesc, si asta pentru ca nu exista. Simt nevoia sa inec pe cineva, altcuiva sa-i fac vant de pe vreo stanca iar cu altcineva sa ma cert ca la usa cortului.. Ciudat feeling, nu? Dati voi o definitie. As putea spune ca nu am chef de nimic si ca sunt foarte, dar foarte plictisita si din cale-afara de irascibila. As da vina pe vreme, dar stiu ca nu tine. De vreo ora caut o melodie pe net, ceva ce sa ma trezeasca, dar pisici, netu-i plin de manele si de rockareala d'aia de trezit mortii, ceea ce nu-i deloc pe placul meu. Acum mi-am amintit ca absolut nimeni nu mi-a recomandat o muzica faina, asa cum va rugasem intr-un post anterior. Dar nu-i bai, va iert, dar sa dormiti iepureste, ok?!
La tembelizor stiri despre Huidu.. Ce sa zic, oarecum mi-e mila de el, dar mai mila mi-e de oamenii aia nevinovati care au murit din cauza unui imbecil ce se crede mare si tare ca are ditamai mertzanu' iar soseaua gandeste ca-i a lui. Nu vroiam sa zic nimic de stirea asta, dar tot am zis ceva. Inchei. Revin la ale mele, ca am si eu destule belele ca sa-mi incarc mintea cu problemele altora..
Ma gandesc cu groaza ca este duminica ora 19:00 iar maine incepe o noua saptamana de munca. Daca afara ar fi 30 de grade cu plus nu m-ar deranja, dar sunt cu minus si innebunesc!! Dimineata imi ingheata toate extremitatile pana ajung la munca, iar acolo in loc sa ma incalzesc inghet mai tare, ca dhee.. vremurile-s grele iar gazu-i scump... Gata pentru ziua de azi si pentru acest weekend si pentru seara asta. O sa mai revin in viitorul apropiat, mai exact in momentul in care-mi da cineva raspunsul la urmatoarea intrebare: care pana mea e treaba cu Fabrica de masini de pe facebook ca ma innebuneste lumea cu sute de poze pe wall??!!

Alanis Morissette - Ironic

Pin It

O zi prin bucatarie

Astazi am facut o prajitura buna pentru baietii mei (adica Kimbozaurul meu si burlacul), dar nu au stat sa guste. Si-au terminat rapid treaba ce-o aveau pe la Lokimogan si-au tulit-o. Bine, oarecum ma bucur, pentru ca foile prajiturei inca nu se inmuiasera, iar astfel ar fi zis ca nu-i buna. Pastrez cateva bucatele (cele mai bune) pentru maine, poate vor reveni. Reteta de praji o am de la socrela; este a doua oara cand o fac, dar este geniala. M-am gandit sa o impart cu voi, poate o intereseaza pe Aletzsa sa incerce lucruri noi ;)
Asadar, luati o foaie si-un pix si scrieti asa: (sau eventual un copy paste intr-un word, si-apoi un print)
Prajitura din cate vad pe reteta nu are nume, dar o vom numi simplu "Prajitura cu lamaie"
Aluat: 2 oua, 3 linguri zahar pudra (eu am pus zahar normal), 80 grame margarina, 3 linguri lapte, 1 lingurita amoniac (un pliculet), 350 - 400 grame faina, vanilie.
Intr-un castron se pune faina; in aceasta se face o 'adancitura' in care se pune margarina, zaharul, laptele, oul si amoniacul dizolvat in lapte si se amesteca bine. Se face o coca mai tare care se framanta bine, pe o planseta presarata cu faina. Se imparte aluatul in 3 parti egale, intinzandu-se 3 foi ce se coc pe fundul tavii presarate cu faina. Se baga tava in cuptor si se coace la foc potrivit 15 minute, dupa care se scoate tava si se desprinde foaia usor, sa nu se sfarame. Se procedeaza la fel cu toate foile.
Crema: 300 grame zahar, 5 linguri faina, 500 ml lapte, 200 grame margarina, suc si coaja rasa de la o lamaie jumatate.
Se pune intr-o oala de aluminiu cu pereti dubli jumatate din cantitatea de zahar impreuna cu faina si cu laptele. Se pune la foc mic amestecandu-se bine (cu telul) sa nu se faca cocoloase. Se lasa pe foc pana se ingroasa bine crema. Separat se freaca untul cu restul zaharului pana se obtine o crema spumoasa (se amesteca cu mixerul). Se adauga coaja si zeama de la lamaie. Cand crema din lapte si faina s-a racit, se adauga in castronul cu crema de margarina si se amesteca bine pana se obtine o crema omogena.
Se aseaza prima foaie pe un platou, se adauga jumatate din cantitatea de crema, apoi se pune a doua foaie si se adauga restul de crema, care se acopera cu ultima foaie. Se presara cu zahar pudra, se lasa la rece (nu in frigider!) cel putin 12 ore dupa care se poate servi!
Pofta buna!
PS: nu uitati sa scoateti margarina din timp, sa fie la temperatura camerei! Pin It

De la inceputuri pana in ziua de azi.. :))

1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac!... Si plange...
Barbatul descopera pestera.

2. In pestera este frig. Femeia plange.
Barbatul descopera focul.

3. Copii tipa de foame. Femeia plange.
Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.

4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange.
Barbatul descopera agricultura.

5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange.
Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.

6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange.
Barbatul descopera olaritul.

7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange.
Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.

8. A venit iarna si e frig. Femeia plange.
Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.

9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange.
Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie - Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare – Femeia zambeste).

Mai tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.

10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange.
Barbatul domesticeste cainele si pisica.

11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga.
Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.

12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal, incepe sa planga.
Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand... peste ani...
.
.
.

n. Femeia simte nevoia de a "evada" din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru.
Femeia ar avea asaaaaa,... un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si…
Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul.

Morala:

Cand femeile plang, umanitatea evolueaza. Pin It

Desenul ce mi-a marcat copilaria..

Se stie nu? Hai, de-odata cu mine: salutari celor nascuti in anii '80!

Am spus desen, pentru ca este unul singur. Evident, nu vorbim de desenele cu Tom si Jerry, sau cele de la Disney, ca nu's deosebite, Toti copii stiu de ele. Eu vorbesc aici de acel desen, unicul desen din viata mea: Sailor MOon!! L-am vazut de nenumarate ori, si pe TVR si la nemti si pe toate canalele pe care se difuza. Nu conta ca intelegeam limba sau nu, eram pur si simplu pe alta lume cand ma uitam la ele. Din pacate au fost interzise prin unele tari, printre care si prin Romania, din cate stiu. Se considera ca Sailor Moon are conotatii sexuale si trebuiau interzise draga, ce sa spun??!! Acum ca ma gandesc mai bine, parca intradevar erau vreo 2 personaje imbracate in barbati dar erau de fapt femei si se iubeau cu femei etc etc.

Oricum, chiar si acum mai am zecile de carti de colorat si albume cu abtibilduri cu luptatoarele Sailor. Aveam si papusi Barbie pe care le tunsesem si le vopsisem ca ele. Aveam toata echipa. Le-am aruncat cand am crescut. Ma gandeam ca ce-o sa mai fac eu cu ele, dar ma mai apuca cateodata dorul sa incing o lupta pe viata si pe moarte asa live! Tin minte ca mi-am inregistrat luptele finale din fiecare serie pe casete, iar apoi le ascultam over and over again si scriam fiecare cuvintel intr-o agenda. Si acum mai am casetele si agendele pline cu desene si dialoguri

de prin episoade. Aaa da, ma imbracam ca Sailor Moon, imi puneam strampii in cap si fugeam de nebuna prin curte de sus jos sa inving raul! Ce viata aveam cand eram doar un copil mic, inocent si nevinovat, copil ce nu cunostea problemele si nu intelegea raul din jur. Eram libera, asa cum de multe ori imi doresc acum sa fiu. Din pacate e cam greu, pentru ca nu prea reusesc sa ma detasez de viata asta incalcita a mea. Apropo, am toata seria pe DVD-uri daca va pasioneaza. Japoneza, tradus in engleza :)

Sailor Moon - Makenai

Sailor Moon - Moon Revenge

Sailor Moon - Violin Medley

Sailor Moon Super S - Watashi tachi ni Naritakute

sailor moon - Ending theme

 SailorMoon - Ai No Senshi

Sailor Moon - Rini and Helios Theme

Sailor Moon - Princess Serenity's theme


 

Sailor Moon - Star Locked

Sailor Moon - Moonlight Densetsu












Evident, ca orice serial ce se respecta, a avut un episod (in acest caz doua) care mi-au ajuns la inimioara. Episoadele cu pricina sunt 45 si 46 din prima serie, mai exact lupta finala. Daca aveti vreo idee cum as putea urca aceste episoade la mine pe blog (evident cu trimitere catre sursa), astept idei, sfaturi.. In cazul in care vreti si altele, le gasiti aici, proaspete "culese", cu subtitrare in limba romana.

Tot  ce vreti si ce nu vreti despre acest desen animat gasiti aici, iar daca stiti japoneza va invit si aici . Pin It

Filmele ce mi-au marcat copilaria..

Si din nou salutari celor nascuti in anii '80!!
Ma gandeam sa continui seria "lucrurilor ce mi-au marcat copilaria".. Astazi povestesc vrute si nevrute despre filmele si desenele anilor '90. Nu imi amintesc foarte multe lucruri din acele vremuri, dar imi revin in minte diverse replici si actori celebri la acea vreme. Tin minte ca ma uitam la film din patul din sufragerie, pat ce-l imparteam cu bunica si cu tata. Nu intelegeam absolut nimic din filme, de citit nu prea ma descurcam pentru ca nu reuseam sa citesc atat de repede, iar unele cuvinte erau total straine pentru mine, dar adoram sa ma uit la filme cu batai, ii adoram pe Van Damme si pe Shvartzanberg-ul vietii. Bine, acum ma refer de filmele la care salivam prin '93 - '94, caci cu timpul am invatat sa citesc iar totul a devenit atat de realist incat mi-a parut rau ca stiam sa citesc. Pierdeam toate peisajele si mutrele actorilor pentru ca eu incercma sa citesc replicile. Am trecut peste. Slava Domnului ca acum stiu engleza si nu trebuie sa mai citesc subtitrarile, cateodata, stupide ale romanilor. :))
O parte din filmele de care mi-am adus eu aminte sunt acestea: Three Kings, Stuart Little, Wild Wild West, Sleepy Hollow, Thelma & Louise, Double Impact, Saving Private Ryan, Lethal Weapon 4, Armageddon, The Crow, Nash Bridges, Caracatita, Sclava Isaura... O lista si mai lunga gasiti aici
Nu m-as fi simti bine daca nu va povesteam vreo doua si despre telenovelele acelor vremuri. Banuiesc ca o stiti pe Thalia (Dhaaa, cine nu o stie?! - poate doar burlacul gastii :)) ). Mai tineti minte Maria Mercedes, Marimar, Sarmana Maria sau Rosalinda? O adoram pe Thalia (ca si acum), si incercam sa o imit cu fiecare ocazie. Ma machiam, imi tugluiam buzele, ma uitam in oglinda si vorbeam o spaniola stalcita. Ma con
Dar de Inima Salbatica va mai amintiti?? Ce tare a fost filmul acela...
In concluzie, eram foarte fascinata de telenovele. Mi se parea incredibil ce povesti de viata pot avea unii oameni. Da, bine, am aflat tarziu ca aceste filme nu sunt adevarat. Cam in acelasi timp in care s-au indurat ai mei si mi-au spus adevarul despre Mos Craciun.
Gata cu filmele, ma pregatesc pentru urmatoarea serie.. ;)

Thalia

Pin It

Muzica ce mi-a marcat copilaria..

Salutari celor nascuti spre sfarsitul anilor '80!!!
Cu siguranta va aduceti aminte de urmatoarele melodii, ce ne bine-dispuneau zilele si pe care le auzem prin toate discotecile din acele vremuri. Cantam fiecare vers cu asa mare o pasiune, desi habar nu aveam despre ce se canta si nici nu intelegeam mare lucru.. lalaiam si eu cateva silabe aiurea. Dar eram fericita si cantam fiecare cantec de fiecare data cand il auzeam. Mereu shparleam de pe la fratemiu casete cu muzica. De fapt nu le luam, ci le ascultam pe ascuns la el la casetofon. Eram incantata la maxim de tehnologia de atunci. Mi se parea atat de tare sa apesi un buton si sa cante. Nu intelegeam cum pe acea banda mica si ingusta a casetei erau inregistrate voci, cum de cantau... prin ce minune puteam sa dau vocea cantaretului mai tare sau mai incet..? Bine, astea nu prea le inteleg eu nici acum, dar ramane intre noi ;) Oricum majoritatea melodiilor cu adevarat superbe au fost prin '95- '98, asa ca ce vreti de la mine? Aveam cativa anisori, normal ca nu intelegeam multe chestii :D

Jessica Jay - Casablanca



Mr. President - Coco Jambo




Nana - Lonely




La Bouche - Be my lover




Peter Andre - Mysterious Girl




Loona - Bailando




Dj Bobo - Everybody




Los Del Rio - Macarena




Fun Factory - Celebration




Fun Factory - Bamboleo




Captain Jack - Captain Jack



Cu siguranta mai sunt si alte melodii ce din pacate nu mi-au venit in minte ca sa le insir pe aici. De indata ce mai gasesc vreuna revin. Pana una alta, ma bucur ca am reascultat aceste melodii. Parca acum le "privesc" altfel... Acum inteleg versurile, desi parca erau mai misto cand le ascultam cand eram mica, eu, acolo'n inocenta mea, dar chiar si asa isi merita 10-le cu felicitarii absolut toate.
Casablanca este favorita mea si din cate stiu exista si un mare port prin Maroc denumit asa. I-a aruncati o privire pe ce scrie mai jos:
Casablanca, cel mai mare oraş şi port al Marocului, este totodată printre cele mai mari centre comerciale ale Africii. Aproape totalitatea comerţului exterior al Marocului se efectuează prin acest oraş, ce are unul dintre cele mai mari porturi din lume. Cerealele, pielea, lâna şi fosfaţii sunt principalele articole de comerţ. Printre ramurile industriale importante din acest oraş se numără: pescuitul şi prelucrarea peştelui, materialale de construcţii, producerea sticlei, prelucrarea tutunului, ş.a. De asemenea aici îşi au locul cele mai mari universităţi şi monumente naţionale, printre care Universitatea Hassan II şi Marea Moschee Hassan II. Din Evul Mediu, Casablanca a fost un prosper oraş cunoscut sub numele de Anfa. În 1907 Casablanca a fost ocupată de către Franţa. Sub administraţie franceză s-a dezvoltat rapid, iar partea modernă a oraşului s-a construit în jurul unei suburbii pe nume Moorish. În timpul celui de al II-lea război mondial, Casablanca a fost unul dintre cele trei mari puncte de debarcare în timpul invaziei Aliaţilor din nordul Africii. Oraşul a fost locul unde în ianuarie 1943, Preşedintele Statelor Unite, Roosevelt şi prim-ministrul al Regatului Unit, Winston Churchill, s-au întâlnit şi au hotărât ca ţările lor să lupte pâna la capitularea necondiţionată a puterilor Axei. Casablanca se bucură de o climă blândă, cu plajele la Oceanul Atlantic, magazinele luxoase, având unul dintre cele mai mari bazare din lume. (Sursa aici) 

Nu-i asa ca acum va doriti sa ajunceti pe acolo? Eu sunt sigura ca da!  Pin It

Cuncurs: cel mai tare desen!

Cum primul concurs a avut un "succes nebun", m-am gandit sa mai fac unul, doar asa, ca sa primeasca Aletzsa chestii dragute cu un minim de efort ;)
Si cum ziceam, poate ca deja v-ati dat seama despre ce este vorba, caci greu nu este daca cunoasteti o engleza cel mult elementara. Da, ati ghicit: concurs de desene. Nu orice fel de desene, ci unele facute in paint cu o tema anume data de mine. Ma gandeam la Sailor Moon ca tema (mai exact sa desenati personajul preferat din desenul mai sus mentionat), dar nu cred ca o sa am foarte multe desene, pentru ca pustimea din ziua de azi nu stiu de luptatoarele Sailor, asa ca ma reprofilez pe altceva. Peisaje.. hmmm prea monoton, flori, autoportrete, masini, castele, munti, rochii de asemenea prea banal.
O sa ma intorc tot la desene, asadar:
Tema oficiala a desenului pentru calificare in concurs: personaj de desen animat in actiune.
Conditii:
- desen in paint (fara smecherii, ca ma prind repede!)
- daca nu am minim 5 desene nu pornesc concursul
- desenele se trimit la adresa de mail: emma.negura@gmail.com, cu numele dvs./pseudonim
- data limita pentru trimiterea desenelor: 30 octombrie 2011
- dupa 30 octombrie, pana pe 3 noiembrie 2011 se voteaza.
- pe 4 noiembrie 2011 se anunta castigatorul.
- premiu: 2 produse AVON + o surpriza. Pin It

Atentie, caine rau si autobuze urat mirositoare!!

Deci da, zilnic ma confrunt cu aceasta stupida poveste. Mai exact de doua ori pe zi: cand merg la munca si cand plec de la munca. Povestea asta are loc pe strada perpendiculara cu cea pe care era sa ma calce boul ce conducea suparat pe un sens unic, evident el venind din sensu' interzis (intelegeti voi).
Si cum ziceam, de fiecrae data cand trec pe strada aceea, domnul patruped are grija sa ma sperie in asa hal incat intr-o zi o sa fac pe mine de sperietura. Desi de mai bine de 4 ani creierul si sufletelul meu stiu ca acest "animalutz" locuieste pe acea strada, in acea curte, mereu am "norocul" sa uit de existenta lui si astfel sar ca arsa cand se apuca sa latre fioros si extrordinar de galacios la mine. Nu stiu exact ce natie de caine este, dar stiu sigur ca este o matahala paroasa si baloasa. Nu, nu-i Saint Bernard, este un ciobanesc.. englezesc cred.
Intr-o buna zi o sa-i vin eu de hac si nu o sa ma mai speri, o sa-l pandesc la colt in fata portii si o sa-i fac BAAAU! in momentul in care vine alergand spre poarta sa ma latre mwu ha ha ha!!!
Aaa da, sa nu uit: v-am spus ca urasc sa circul cu autobuzul?? Sau nu-i nimic nou sub Soare cu asta? Nu sunt singura, de ce ma vait oare..?! :D Ideea este urmatoare: toata vara mi-am miscat fundul doar pe jos, la si de la munca. Evident, prin alte colturi mai indepartate ale Brasovului, ori cu taxi-ul ori cu autobuzul.

Dupa insistentele enervante ale lui mama, intr-un final astazi mi-am facut abonament pentru bus. Sincer, m-am bucurat, ca ieri mi-a inghetat fundul pe jos. Ma sui fericita in autobuz sa vin spre casa, prin Livada autobuzul s-a umplut la maxim de zici ca era sfarsitul lumii si toti vroiau sa scape mergand cu 50 barat, iar un nene la vreo 50 de ani s-a asezat langa mine. Tin sa precizez ca acest nene e vecin cu mine. Supararea mea cea mare a fost urmatoarea: nu mai suportam mirosul de tigari, bautura si fum de gratar(??)!! Pisici, ca daca mai mergeam o statie dadeam la rate, jur!! Cum puii mei te sui in autobuz cand duhnesti in halul ala??! Tu nu te simti putin prost?? Daca iesi de la munca si te opresti in prima bodega ce-o intalnesti in drum, misca-ti fundu' pe jos pana acasa, sa-ti iasa alcoolu' din sange, fir-ar sa fie de bautura, ca v-as lega de picioare si v-as tine non-stop prinsi de lustra (evident, cu capu'n jos)!! Deci, ingrozitor. Nu-mi aminteam chiar asa 'plimbarile cu autobuzul'. Tare am impresia ca o sa cobor doar dimineata cu bus-ul, ca atunci probabil nu sunt asa multi carmolisti, iar dupa-amiaza merg frumos pe jos, acum pana vine gerul ala de -20 grade! Pin It