sâmbătă, 29 octombrie 2011

Prieteni pe cale de disparitie

Mi-am dat seama ca marea majoritate a prietenilor mei nu sunt din Brasov, sau cel putin nu mai sunt in Brasov, si ca majoritatea persoanelor cu care mi-am intersectat viata au disparut subit din aceasta. Ciudat, nu-i asa? Nu stiu cum se face ca mereu am parte de cele mai ciudate si stranii intamplari. Sau poate asa mi se par mie. Nu, faptul ca prietenii mei nu sunt din Brasov nu este o intamplare ciudata. Dar daca derulez viata mea putintel inapoi, cam pana prin generala, bag de seama ca inca de pe atunci umblam cu o fata de prin Bucuresti, ce venea la fiecare sfarsit de saptamana la bunica ei in Brasov. Bunica statea cu 4 case mai sus de mine. Intre timp bunicuta a murit, iar fata nu a mai venit pe aici. M-am imprietenit cu o noua fata, ce s-a mutat exact in casa vecina. Imi placea la nebunie la ea acasa. Avea pat cu apa. Era ceva nou pentru mine. De fapt, a fost singura data cand mi-am trantit posteriolul intr-un astfel de pat. Dupa ceva timp, fata s-a mutat. Unde? Nu stiu, ca nu am mai tinut legatura. Evident ca in acest timp umblam si cu o colega de clasa din generala. Colega ce mi-era si vecina. Toata ziulica, cand nu eram cu nici una din cele prezentate mai sus, ma jucam cu ea cu papusile, inventam cantece pe care dansam (in fata casei!!), saream elasticul, jucam zig-zag si alte chestii ce se pot face in doua.. hai trei. Cu ea m-am certat rau de tot cam prin clasa a 7-a, cand mi-a furat primul prieten - eram iubiti, dar nu ne-am sarutat niciodata :"> Intr-un final fata a ramas insarcinata si s-a mutat, iar baiatul ce mi-l furase a plecat in Germania (nu, nu cu el a rams insarcinata, ci cu altul).
Prin liceu m-am inteles foarte bine cu o fata din B (eu eram in A). Spre surprinderea mea, era si vecina cu mine, asta pana s-a mutat. Evident. nu am mai tinut legatura cu ea. Norocul meu ca fata din B avea o verisoara mai mica cu un an, cu care m-am inteles super, asta pana cand taticul ei si-a bagat nasul in relatia noastra, scotandu-i ochii ca de ce se intalneste cu mine, ca ce invata ea de la mine, ca eu umblu cu baieti etc etc.. Toate astea i s-au suit la cap si s-a mutat si ea. Mai vorbesc cu ea, dar mai rarutz, atunci cand ne intalnim prin autobuze. Parca lucrurile se repeta, nu? Tot in liceu, am fost buna prietena cu Sely (cu care tin legatura si acum), dar ea nu-i din Brasov. Tot in liceu am avut-o (si inca o mai am) si pe Andu, dar nici ea nu-i din Brasov. Straniu, nu?
Ajungem la facultate. Gasca mea nebuna era formata din 5 (cu mine 6) omuleti. Din acesti omuleti doar Aletzsa nu statea in Brasov. Nu era un capat de tara, pentru ca oricum ne vedeam toata ziua la facultate si dupa ore pierdeam timpul aiurea pe la Bobocel pe acasa. Insa faptul ca ea nu-i din Brasov a inceput sa doara cand am terminat facultatea. Chiar daca noi, ceilalti 4 (doar 4 pentru ca o fata din grup ne-a tradat prin anul I, mutandu-se in alta gasca) eram din oras, intalnirile s-au rarit, si s-au tot rarit si tot asa, pana cand ne-am dat seama ca unul a plecat peste mari si tari, unul prin alt judet, iar unul nu ne mai raspunde la telefon.. Si uite asa, din nou am ramas singurica :(
In primul an de munca, ce-a fost in pararel cu facultatea, m-am bucurat de o colega de nota 10, cu care vorbeam toate prostiile si cu care ma intelegeam foarte bine. Din pacate si-a dat demisia. Si din nou, a plecat din viata mea o persoana foarte draga.
Acum am gasca de la bloc care-mi tine de urat, atunci cand ne amintim sa mai iesim seara la un poker, sau weekend-urile prin te miri ce colturi de tara. Din pacate cam rar (in formula de gasca intreaga, ca baietii nostri se vad destul de des, ca doar sunt vecini la bloc - pisici, ca eu stau tocmai acolo unde intoarce vantul). Spre nefericirea gastii, si din aceasta doi prieteni au plecat peste mari si tari..
In afara de fetele de prin generala, in rest cu toata lumea mai tin legatura, chiar daca prin legatura inteleg: o vorba pe mess, sau un telefon o data la 6 luni, sau un mesaj de sarbatori, sau un mail cand are cineva nevoie de ceva, important este ca stiu ce mai face omul respectiv. Totusi, e ceva, nu?
Cert este ca am interactionat cu multa lume la viata mea. De la unele persoane am avut ce invata, de la altele nu. Bine ca mi-am pastrat ideile si obiceiurile mele, ca altfel nu mai eram eu asa fata faina si modesta :))
Ca sa inchei intr-o atmosfera placuta si ca sa va binedispun, aruncati un ochii aici - pentru cei ce nu au vazut deja (full screen va rog)

Mindy Gledhill - This Is My Song

Pin It

Un comentariu:

  1. lasa mandro ca nu esti singura.
    Eu nici nu credeam ca o sa ajung in aceasta gasca... tu cu ochii tai albastrii care deja vrajisera toti baietii din facultate si cu fatza mereu zambitoarea... omul politic,Bubu care el cunoaste pe nu stiu care si facea nu stiu ce.... Razva ce parea ca ca este sictirit si ca este repearul cel mai repear... anca ce era tot timpul buna la toate (noh.. ca ea a venit oleaca mai tarziu). Ma gandeam ca nu o sa am si eu persoane in facultate cu care sa ies,sa ma distrez la ore si asa mai departea cum imi imaginam eu cand imi povestea var-mea mai mare ca facea ea la facultate.... cine sa ma vrea pe mine in grupul lor??asta era in mintea mea.... dar uite... ca nu stiu...si nici nu imi pot da seama cum am ajuns in acea formula de gasca nebuna si culmea e,... ca nu-mi pasa cum am devenit asa ci imi pasa de cat de fain a fost si cat de frumos....si mai ales ca inca imi sunteti aproape..desi suntem departe unii de altii...
    eu sunt genul de persoana care a incercat sa stea deoparte, sa fie rece si sa nu prea interactioneze, pt a nu mai suferi de respingerea celorlalti sau de eventualele suferinte emotionale.
    am putini prieteni dar aia sunt cei mai buni... gasca mea sunteti majoritari... si stiu ca nu-s singura.Va multumesc pt asta si iti multumesc.

    RăspundețiȘtergere