luni, 17 mai 2010

Poezie - Dorinte

Astept o raza de soare,
Ce stiu ca imi este destinata.
Dar asteptare ma ucide,
Incetul cu incetul
Incep sa nu mai fiu eu,
Dar totusi nu pier, inca astept,
Caci stiu ca va ajunge
Candva, atunci cand va vrea.
Are un nume aceasta raza
Dar nu il stiu,
Nimeni nu il cunoaste

Sunt constienta doar de...
Fericire, speranta...
Le doresc pe amandoua
Stiu ca se poate,
Trebuie doar sa cer,
Si stiu ca voi primi.
Cerul mi se deschide
Si ma striga cu putere
Nu ridic ochii, mi-e teama
Stiu ca am sa pier intr-un final.
Dar trebuie doar sa indind mana
Si voi fi libera!
Voi evada din inchisoarea aceasta,
Din viata ce acum imi intoarce spatele
Si ma ignora.
"Dar nu asa se traieste"
Cineva imi sopteste,
Incerc sa imi dau seama
Ce se petrece, dar este prea intuneric,
Nu pot vedea nimic.
Nu-mi pot stapani dorinta,
Ce ma incearca si
Ma face sa fiu supusa
Celui pentru care altadata
Nu insemnam nimic.
Incerc sa ma detasez de mine,
Sa zbor deasupra tuturor,
Sa vad viata din ochii altcuiva
Sa fiu altcineva, altundeva,
Dar din nou cerul ma striga,
Cedez, vreau sa cedez,
Caci altfel nu voi fi implinita... Pin It

2 comentarii:

  1. Foarte interesanta poezia, mi-a placut in special sonoritatea si faptul ca da impresia de curgere, dar in acelasi timp, cand am citit-o am apreciat faptul ca imi sugereaza o atemporalitate sufleteasca. Parca sufletul celui ce a scris spune "stop cadru" si apoi poezia curge diafan din ceea ce a fost surprins in acel moment atemporal. Mult succes!

    RăspundețiȘtergere