Sweet memories...

Veneam acasa cu autobuzul. Intr-o statie s-a umplut de copii, tineri de liceu. Discutau de lucrarea la mate. Erau fericiti ca aveau 3 puncte din oficiu, in loc de 1....
Liceul... Locul in care iti incepi viata, adolescenta, locul in care ai parte de prieteni, locul in care iti intalnesti prima iubire. Locul in care o nota proasta la teza era parca un capat de tara. Sa nu uitam de carnetul de note. Cate batai de cap ne mai dadea. Daca s-ar putea sa nu ni-l ceara parintii ar fi ideal. Chiuliutul, cea mai tare chestie pe care o putea-i face. Ce vremuri frumoase. Lucrari, referate, teze. Mi-e dor de orele in care stiam si eu cate ceva si ridicam mana la profa sa ma asculte pe mine, mi-e dor de lucrarile la care copiam totul din caietul ce-l tineam pe colorifer, in partea stanga a mea. Mi-e dor de colegii din spate de la care auzeam din 2 in 2 minute in timpul lucrarilor 'zi-mi si mie, zi-mi si mie!'. Mi-e dor de profu' de mate cu care radeam la fiecare ora de glumele ce le facea, mi-e dor chiar si de lucrarile ce le dadea, lucrari de care imi era groaza, pentru ca tot timpul ne muta din banci. Aaaa da, si sa nu uitam de cravata lui funny ce o purta la mai toate lucrarile.Mi-e dor de orele de la 8 dimineata iarna, cand urcam la liceu pe o bezna totala. Orele de sport la care nu am participat niciodata, dar eram prezenta. Mi-e dor de profa de bio, Imola, de domnul director, de profu' de silvicultura ce avea doar 2 costume si mereu le combina intre ele. Mi-e dor chiar si de cel mai afurisit prof din scoala, care dupa generatia mea a ajuns director. Mi-e dor de colegul de banca si de povestile lui cum impresiona fetele. Mi-e dor sa-mi ceara sfaturi. Mi-e dor sa-i fac tema la engleza. Mi-e dor de pauzele alea ce treceau ca vantul cand aveam de copiat teme. Mi-e dor de orele de istori din clasa a 12-a, ore la care profa ma asculta destul de des pentru ca la bac am ales istoria. Pacat doar ca eram cam pararela si din nota 3 nu ma prea scotea. Profa de romana... Cam bleguta ea, dar super de treaba. Nu ne-a lasat pe niciunul desi eram cu totii pe langa materia asta. Carti citite? Nu vai, rezumate de la colegii mai silitori. Profu' de practica. De nota 10. Cu el am urcat pentru prima data pe un munte adevarat. Am fost la Babele. Pacat ca nu avem nici o poza. Nu s-a bagat bine filmul in aparat. S-a descoperit asta a 2-a zi. Nici o problema pentru ca eram impreuna cu si nu ne pasa. Clasa a 12-a...meditatii la mate cu o buna colega. Mereu copiam temele una de la alta. Cateodata ne bufnea rasul in timpul orelor de meditatii. Saraca profa mereu ne intreba ce avem, dar noi nimic, Radeam pur si simplu. Apoi serile in care ramanea colega la mine, ea fiind dintr-un oarasel de prin imprejurimi. Ne povesteam pana si cele mai ciudate intamplari pana dimineata la 4 - 5. Baieti, baieti si iar baieti. Cam asta aveam noi in cap, desi in fata noastra era 'o treapta'. Mi-aduc aminte de teama ce o aveam din cauza absentelor. Nu am fost corigenta niciodata si nici repetenta. Nu am stat nici la camin in cei 4 ani de liceu, dar am stiut sa ma bucur de fiecare minut si sa las in urma o amintire de neuitat.
Atunci, gandeam ca liceul nu este nimic special, dar iata-ma dupa 4 ani de zile. Am trecut si prin facultate, si asa am realizat ca nimic nu se compara cu anii de liceu. Acestia sunt unici. Acum din pacate ne mai intalnim doar foarte rar, dar niciodata nu suntem toti. Intradevar, anii de liceu nu se uita niciodata si da, intradevar, sunt cei mai frumosi ani din viata. As da orice sa mai trec odata prin liceu, cu aceiasi colegi, aceiasi profi si aceleasi intamplari. Nu vreau nimic nou, doar sa fim iarasi, noi impreuna.

O melodie de suflet, pe care am plans mult timp dupa sfarsitul liceului. Chiar si acum am lacrimi in ochii...

 
stela enache si florin bogardo-ani de liceu
Asculta mai multe audio diverse Pin It