Eu cu mine. Punct

Vineri. 30 aprilie. Soare. Cald si nici urma de nori pe cer. Un albastru cum de mult nu am mai vazut, iar eu sunt la munca (cu norma intreaga chiar). Sunt singura in birou si din cate vad doar cativa colegi mai sunt pe tot etajul. Deocamdata nu se arata niciun sef pe aici, si din cate am inteles, nici nu o sa avem parte de ei astazi. Deci ar trebui sa dau un randament maxim, pentru ca nu este nimeni care sa ma streseze. Presimt ca nici telefoanele nu o sa sune, ca doar maine este 1 mai si lumea este deja imbarcata spre distractie. Pauza: suna telefonul (Gizaz, niciun pic de liniste!). Gata. Rezolvat. O problema minora. Si cum ziceam, productivitatea o sa fie maxima astazi, in tot sediul, sunt sigura. Iarasi suna.... Oare unii oameni chiar nu au ce face decat sa dea telefoane tocmai in vinerea cu 1 mai?! De data asta nu mai raspund! Nu sunt centralista si nici secretara! Dar vad ca insista! O fi vreun sef, ne verifica..Mda, noi sa fim sanatosi.
Cum ziceam, maine este 1 mai. Cum jumatate din poporul tarii merge la mare, iar cealalata jumatat la munte, eu o sa merg de la un munte mai mic la unul mai mare, caci timp de mare si plaja nu am, si din pacate nici bani. O sa-mi petrec weekend-ul cu ai mei prieteni, undeva prin imprejurimi. Ma gandesc sa imi iau si fetita cu mine, sa simta si ea ca este sarbatoare (adica al meu catel).
Cu toate astea, nu-mi pot lua gandul de la mare. Atat de mult mi-as fi dorit sa vad Vama Veche, chiar daca au asfaltat si au pus trotuare, mama lor de ticalosi :D Au stricat tot farmecul. Dar trebuie sa fim si noi in rand cu tarile vecine, ale caror plaje sunt de nu stiu cate stele. De parca asta ar face din Romania o tara mai bine privita. Trebuie sa ma opresc. Nu prea imi plac discutiile de acest gen, si nu vreau sa intru in contradictoriu cu nimeni.
Ca de obicei, weekend-ul in care ai programat un gratarel, o berica, un cockteil din whisky si crema de whisky, o sa treaca mai repede ca niciodata. Imediat se face duminica seara, cand te asezi in pat si te gandesti: Doamne, incepe o noua saptamana. Dar asta este viata. Daca nu mi-a placut cartea, trebuie sa muncesc :)
Ma uit in jur si constat cu stupoare, ca mi s-au imputinat colegii. Eram cativa dimineata, dar acum suntem si mai cativa. Vreau si eu program scurt! Vreau si eu sa fiu sef si sa vin, sa plec de la munca la ora la care am chef. Oare ce trebuie sa fac pentru asta? Faculati mai multe? Studii? Cursuri? Experienta.... sau ce?
Nu imi vine sa cred! Este imediat ora  14:00, iar eu nu am facut nimci astazi. Dar nu sunt singura :)
Ma retrag in liniste sa ma odihnesc de la efortul supraomenesc pe care l-am depus astazi in a umbla din birou in birou pentru o noua barfa cu colegii!

Un 1 mai cat mai placut!
PS: La Multi Anisori Anca!  Pin It