Sunt fericita posesoare a unei noi camere foto compacte. Sufletelul meu nu a mai putut rabda inca vreo saptamana juma pana cand mi-am propus initial sa-mi cumpar, asa ca am dat navala pe internet sa ma interesez ce-i la moda zilele astea si sa ma asigur ca am si eu parte de asa ceva. Dupa lungi cautari si zile intregi de citit review-uri si forumuri am gasit ceva foarte bun raport calitate-pret, dar din pacate Brasovul nu se afla pe lista magazinelor in care se gasea. Totusi nu am renuntat si mi-am rezervat produsul la Bucuresti stiind ca al meu Kimbo urma in 2 zile sa ajunga la capitala. Fericita nevoie mare ca in seara respectiva aveam sa ma bucur de un aparat nou, primesc un telefon ce mi-a trimis cu atata usurinta fericirea la gunoi incat mai aveam putin si varsam o lacrima. Kimbo al meu era la Flanco Bucuresti unde a primit un raspuns gen: "aaa, pai stiti, ca s-a facut o incurcatura, ca noi nu mai avem produsul respectiv de mult pe stoc..". Ok, deci chiar ma enervasem. Toate astea dupa ce in ziua in care am facut rezervarea am primit mail de confirmare cum ca totu-i ok, cat si telefon prin care ne-au anuntat ca este ultima bucata si ca de fapt aceasta ultima bucata este aparatul care este folosit drept model la stand. Ne-au asigurat ca este in stare foarte buna (asta asa, ca romanu-i neanderthal si nu stie cum sa se comporte cu un produs care-i asezat pe un stand ca model). Stau cu Kimbo si ma palavragesc minute bune la telefon, caci eram atat de dezamagita de tembelii care nu-si fac treaba, incat am zis sa nu vina la Brasov fara aparat ca fac scandal, desi saracutul meu Kimbo nu avea nici o vina. Destul de greu sa te hotarasti in cateva minute ce aparat sa iei cand pe cel rezervat il alesesm dupa cateva zile de cautari. Intr-un final, mi-am calcat in picioare dorinta nebuna de a avea cat mai repede aparat foto si i-am zis jumatatii mele sa-si bage picioarele si sa plece de acolo, ca o sa-mi cumpar de aici. M-a ascultat, doar pe jumatate ce-i drept. A plecat de la Flanco si a ajuns la Altex. De aici mi-a luat un Panasonic Lumix FS-22, de care m-am indragostit instantaneu. Daca va intrebati daca mi-am luat roz, aveam de gand, dar am zis ca imediat am 30 de ani (in vreo 5 ani :D) si nu mai merge rozul. Negru nu vroiam, caci Samsungul de dinainte era negru, iar asta clar trebuia sa fie diferit, ca sa observe lumea ca-i nou. Asa ca am ramas pe argintiu si foarte bine am facut.
Stiu ca intr-un articol anterior v-am prostit cum ca o sa-mi iau un Nikon S3300, dar am citit un comentariu (da! unul singur) negativ despre aparat, incat am zis nu. Produsul rezervat la Flanco era un Panasonic Lumix FS-16, dupa care sincer inca imi lacrimeza putin sufletul. Am vaga impresie ca este ceva mai bunicel ca cel ce-l am acum. Daca nu eram atat de inebunita sa-mi iau aparat asa de repede, imi comandam un FS-16 de la alte magazine, la alte preturi evident. Oricum, o scurta comparatie intre cele doua, ma linisteste, caci diferenta foarte mari nu sunt.
O sa revin zilele ce urmeaza cu mai multe comentarii referitoare la aparat, cat si cu ceva poze.
Black Lab - This Night
Pin It
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu