Sufletul meu viseaza nemurirea, dar mintea ma indeamna sa beau pana ce partea aceea de creier se imbata si uita de faza cu nemurirea.. Asa merg lucrurile. Asa e firea omeneasca, de ce sa ne opunem?
Cu toate astea, nu am chef sa scriu despre nemurirea sufletului sau despre ceea ce se intampla in Romania. Nu de alta, dar forumurile si blogurile sunt pline de articole de-ale diversilor ce-si dau cu parerea, ce rost ar mai avea inca unul? Nu am chef nici sa scriu despre viata mea, pentru ca nu am nimic interesant sa va povestesc. Sincer, nu am chef nici macar sa scriu, dar parca mi-au ajuns zilele in care am stat pe margine si am urmarit din umbra actualizarile asa zisilor "prieteni" din blogosfera..
Am ajuns sa spun si eu ca Aletzsa.. Mi-e dor de ceva, dar nu stiu de ce. Ceva lipseste si nu-mi pot da seama ce?! Ce naiba, sunt chiar asa de straina de mintea mea incat sa nu-mi dau seama de ce am nevoie? Nu degeaba se spune ca femeile nu pot fi intelese. Cateodata nici eu nu ma suport si nu inteleg de ce fac unele lucruri. Si din nou spun, asta-i mersul lucrurilor. Daca toate ar fi bune si frumoase, unde ar mai fi satisfactia reusitei atunci cand ajungi cu bine la un capat de drum? Ciudat, cand spun "capat de drum" parca as spune sfarsitul lumii, sfarsitul vietii. Dar un "capat de drum" poate fi si acel finish la care ai ajuns cu greu, acel finish pe care ti l-ai dorit, si in care ai parte de toata fericirea, nu? Lupti o viata intreaga sa ai cel mai bun job, cea mai faina masina si cea mai fericita familie si cand le ai pe toate esti la capat de drum. Din acel moment nu faci altceva decat sa te invarti in cerc, ratand de fiecare data iesirea. De ce ai vrea sa iesi? Atunci cand ai ajuns sa ai tot ce-ti doresti, o sa constientizezi ca-i prea mult pentru tine si vrei sa iesi. Sau cealalta extrema: esti un super perfectionist ce considera ca nu-i suficient si pleaca in cautarea altor job-uri, masini, famili mai bune... De unde am plecat si unde am ajuns..
Dar nu am dreptate? Ma contrazice careva? Nu vorbesc prostii, va spun din propia-mi experienta. Acum ma invart in cerc si caut iesirea. Nu vreau sa schimb nimic, sau cel putin nu tot, ci doar 50%. Caut sa imbunatatesc. Un alt job, clar nu in Romania, si un Kimbo ceva mai altfel. Job-ul ce-l am acum este ok, poate nu perfect din punct de vedere finaciar, dar al programului, al colegilor si a ceea ce trebuie sa fac eu in opt ore este perfect. Kimbo al meu este ok, un barbat de nota zece asa cum multe domnite si-ar dori, dar caut sa schimb ceva si la el. Vedeti, am ajuns in punctul in care am ce-mi doresc, dar vreau mai mult. Sunt o perfectionista, stiu, si pana ce lucrurile nu ies asa cum mi-am propus eu, nu ma las, chiar daca trece o saptamana, o luna sau chiar un an..
The Rasmus - Justify
Pin It
beleaua e ca pe el nu trebuie sa il schimbi, din cauza asta se produc peste 50% din certurile di cuplu, trebuie sa il faci sa inteleaga ca el trebuie sa se schimbe ca asa vrea el ;))... woman logic :D
RăspundețiȘtergere..............................b.b
RăspundețiȘtergere