♥ Surprizele din ultimile 10 zile..

Prietenii sunt rari, mai exact prietenii adevarati sunt rari, acei oameni care-ti sunt alaturi la bine si la greu, aceia care nu-ti intorc spatele daca ii chemi sa te ia cu masina de la mama naibii unde ai ramas impotmolit, aceia in nadejdea carora poti lasa casa, catelul si purcelul cand pleci cate un an peste mari si tari, si mai ales acei oameni care nu te refuza daca la ora 2 noaptea ii chemi la baut intr-un bar in satucul de langa.. Prieteni cu care iti impartasesti secretele stiindu-le in siguranta, prieteni pe care-i suni doar sa vezi ce mai fac terminand conversatia dupa 40 - 50 de minute mirandu-te "woow, doar vroiam sa vad ce mai face?!".. Ador acesti oameni, si imi ador prietenii adevarati pe care ma pot baza oricand. Oriunde si in orice situatia as fi, m-as simti in siguranta stiind ca am langa mine o astfel de persoana.
Sunt binecuvantata cu 3 grupulete de prieteni: una din liceu, una din facultate si cel venit la pachet cu Kimbo al meu.
Ultimile 10 zile zile au fost destul de agitate. Am avut de organizat 3 surprize.. De fapt doar 2, caci una a iesit de la sine.. oarecum. Cele 2 au fost gandite cu planuri desenate si trasate la milimetru pe coli A3 cu coordonate si date exacte. Totul a fost planuit in functie de astri si de cum lumina Venus pamantul la ora 13:47 intr-o zi de joi.. Glumesc, evident. Au fost ceva batai de cap, dar in toate cazurile am avut ajutor de la oamenii dragi sufletului meu, care normal ca fac parte din cei despre care v-am spus la inceputul articolului..

Surpriza I:

Bubulina noastra s-a intors din Anglia. Intre timp a si plecat inapoi, dar asta-i mai putin relevant pentru ce vreau eu sa povestesc. Impreuna cu Aletzsa am gandit, si-am tot gandit un plan de bataie pentru al nostru drag prieten ce a decis acum mai bine de 2 ani de zile ca i-ar fi mai bine acolo, peste mari si tari. Vroiam ca revederea sa fie ceva mai speciala, si eu zic ca ne-a iesit, chiar daca la final s-au cam incurcat treburile..
Am complotat putintel si cu Crina, sora lui, careia ii suntem datoare vandute. Am facut un mic schimb cu ea in ziua in care Bubu a venit din Anglia: eu i-am dat ceea ce este in prima poza din stanga, iar ea mi-a dat o machetuta - un tir Ferrari. Alte obiecte dragi lui nu s-au gasit prin casa, ca doar si le-a carat cu el in Anglia.
La covrigaria Brezel am complotat cu vanzatoarea pe care am rugat-o sa-i dea un plic baiatului care va veni si se va prezenta ca fiind Mihai. Plicul continea o scrisoare cu urmatorul continut: "Buna, Mihaita

Iata instructiunile :

     1. Te vei filma tot drumul. Camera de filmat, aparat foto, telefon, nu conteaza, important este sa filmezi tot drumul pana la destinatie. Obligatoriu la fiecare oprire vei citi noile instructiuni cat si orice alt lucru ce are legatura cu puzzle-ul in care esti implicat cu voce tare;

     2. Da! O sa mergi in mai multe locuri in care vei gasi indicii si coduri pe care le vei trimite prin sms la nr 07** *** ***. Vom comunica numai prin sms, daca incerci sa suni nu o sa iti mai vezi valorosul obiect;

      3. Vei fi monitorizat,  asa ca pregateste-te sa fugi. Daca nu ajungi in timp util, nu vei mai primi instructiuni cu privire la urmatoarea destinatie decat pe bucatele si la intervale de timp mari; Acest lucru te va costa din timpul acordat pentru gasirea urmatoarei destinatii.

Din acest moment ai 30 de secunde sa ajungi in fata Teatrului Dramatic. Cand ajungi acolo va trebui sa dai sms cu textul : “Teatrul Dramatic”… NU UITA SA FILMEZI pentru ca al tau telefon va fi proba ca ai facut ceea ce ti-am zis.

Abia dupa o analiza riguroasa a materialului vei primi ceea ce iti lipseste.

START!!!!"

Codurile trimise erau niste fraze, cifre, prescurtari si date care au legatura cu noi, cu diverse evenimente la care am participat impreuna.

Am trasat sageti de la teatrul dramatic pana la Universitatea Dimitrie Cantemir, locul unde ne-am petrecut 3 ani frumosi din viata. Am avut 5 opriri pe drum, la fiecare oprire agatand prin copaci, pe garduri si pe stalpi diverse biletele cu coduri.
Ca raspuns la codul trimis prin SMS catre noi ii trimiteam noi instructiuni cu ce trebuie sa faca.Printre inctructiuni trebuie sa amintesc: cantarea imnului Romaniei cu mana pe inima si sarind intr-un picior (da, acolo in strada), jucarea sotronului, numararea stalpilor de la un punct la altul. Recunosc, noi nu i-am numarat ca am uitat..

Am trasat sageti dupa masini, dupa copaci, prin tufe, in zig - zag, i-am dus pe un drum inainte ca mai apoi sa-i intorc din traseul respectiv cu o sageata mare de "inapoi". Am spus ca "i-am dus", la plural, pentru ca pe langa Bubu nostru a fost si Crina, care a filmat toata povestea.
Finalul cel mare a fost la Universitatea, cand luand ultimul biletel si ne-a trimis codul a primit si instructiunile finale, care spunea ceva de genul: "Dute in locul marcat cu X si striga cat poti de tare 'Ursuu baaa'. Neindeplinirea acestui ultim punct, duce la distrugerea obiectului pretios." Evident ca al nostru drag prieten a facut si acest lucru, si nu oricum, ci a strigat din fundul plamanilor. Faza cu ursu ne-a amintit cu multa nostalgie de un mini party la Predeal la Aletzsa noastra acasa.. Avem filmulete cu toata acea dupa-amiaza, pe care din diverse motive inca nu le-am vazut, dar care sunt sigura ca au iesit super.

Surpriza II:

A doua pe lista noastra a fost Bobocel, plecata in Italia in mai 2012. Aceasta este surpriza ce a venit de la sine. Nu a fost nimic planificat atat de mult ca celelalte doua surprize, dar care a iesit super OK. Pozele spun totul..

Nu-i asa ca suntem niste genii? Ideea povestii din poze apartine Aletzsei, eu doar am asezat-o pe "hartie"

Surpriza III:

Pusa la punct alaturi de fetele mele dragi, a fost si petrecerea surpriza pentru burlacita noastra care de fapt de prin februarie nu mai este burlacita, ca doar in acte e maritata, dar party-ul mare de nunta cat si cununia la biserica o sa fie in 15 septembrie la Lacul Rosu. Abia astept!!
Pana si cel mai mic detaliu am avut grija sa iasa perfect, dar cu toate acestea nu am fost scutite de emotii si de clipe in care am crezut ca se duce totul pe apa sambetei. Am inceput sa facem planuri de marti ca sa fim sigure ca pana joi terminam. Cam scurt timpul ce-i drept, dar avand in vedere ca party-ul era initial programat pentru 26 iulie, consider ca ne-am descurcat bine si asa, cu 2 zile timp de organizare, mai ales ca in saptamana respectiva o parte din noi lucra dimineata iar o parte dupa-amiaza. Aveam de cumparat cadouri, de rezervat masa la Kasho (asta a durat 2 minute), de umblat dupa limuzine si de imprastiat cadourile.. Undeva pe miercuri, cand am vazut ca nu avem nici o sansa sa facem cum vrem noi, am renuntat la ideea cu limuzina si ne-am mutat pe taxi. Am umblat dupa cadouri, aveam neaparat nevoie de doua. Ne planuisem sa-i cumparam ceva sexy pentru o noapte fierbinte dar mai aveam nevoie de inca ceva. Ne-am plimbat pasii pe la un sex-shop. A fost pentru prima oara pentru mine cand am intrat intr-un astfel de magazin. Am iesit dezamagita de acolo. Ma asteptam sa fie raiul pe pamant, dar pauza. O camaruta mica, la etajul 2 al unei case, lumina slaba si cateva chestii intinse pe niste  rafturi subrede batute in cuie pe peretii de caramida ai casei din centrul Brasovului. Poate nu am nimerit noi sex-shop-ul care trebuie.. In criza de timp i-am laut pe fuga o cutie mare de Raffaelo, hartie de impachetat si ia-o la fuga pentru a pune planul in aplicare. Fetele mele trebuiau sa fie schimbul 2, deci de la ora 15:00 la munca cu ele, iar eu pana la ora 17:30 de asemenea trebuia sa-mi tin fundul pe scaunul de la birou. Evident ca ne-am luat liber ca sa facem ce aveam de facut. Noi stiam asta, dar Elena (miresica) nu, probabil de asta a fost foarte mirata cand in ziua cu pricina pe la ora 17:20 ne-am intalnit cu ea pe Republicii. Era la o terasa cu o prietena. Am vazut-o tarziu, timp sa facem stanga-n prejur nu am fi avut, asa ca am inaintat in speranta ca vom trece nevazute. Din pacate nu am reusit. Am ignorat-o facandu-i semn ca revenim in 5 minute. Am fugit intr-un magazin si ne-am pus la punct minciuna ce aveam sa o spunem pentru a iesi bazma curata din treaba asta. I-am spus ca fetele si-au luat cateva ore libere si ca de la ora 19:00 merg la munca, iar intalnirea cu mine a fost o simpla coincidenta ca doar eu merg pe jos acasa. A inghitit galusca, asa ca am scapat. Am plecat sa imprastiem cadourile. In jurul orei 19:30 eram pe langa Orizont. Mergeam pe Saturn sa luam un autobuz ca sa urcam la mine acasa. Ne-am suit frumos in autobuz. In 2 minute telefonul Andreei bipaie a mesaj. Il deschide, se uita, nu zice nimic. I-am vazut privirea si ne-am intins si noi gaturile sa vedem ce se intampla. Mesajul era de la miresica si spunea cam asa: "Trebuia sa ziceti ca nu aveti chef de mine, nu ca v-ati intalnit din greseala si mergeti mai tarziu la munca, iar voi va plimbati prin Orizont." La toate 3 "ne-a cazut fata". Am stabilit sa nu raspundem mesajului, ba chiar ne-am convins ca-i mai bine asa, ca este suparata
pe noi. Ne gandeam ca o sa iasa treaba mai bine. Desi era si cealalata extrema cand poate miresica gandea ca o chemam la Kasho doar asa, ca ne-a vazut impreuna, si avea sa nu dea curs planului nostru, care consta in: in jurul orei 21:00 urma sa-i trimitem un SMS in care sa-i spunem ceva de genul: "la ora 23:20 in fata scarii te va astepta un taxi. Te sui in el. Mai multe detalii mai tarziu. PS: nu-ti uita tocurile." Dupa cateva tentative esuate de trimitere a mesajului, am dat bip-uri cu numar ascuns ca sa vedem ce se intampla. Surpriza. La ora 21:00 telefonul miresicii era inchis. Incercam pe celalalt numar. Inchis si acela. Am zis ca pana aici ne-a fost. Dupa cateva discutii mai aprinse pe tema ce sa facem, cum sa facem, am stabilit sa o sunam pe fix in ideea ca raspunde mami ei si ii explicam pe scurt ce si cum si o rugam sa-i spune domnisoarei sa-si deschida telefonul. Am sunat. A raspuns cineva, am cerut cu doamna casei, interlocutorul m-a intrebat care dintre ele (am uitat ca si ea este o doamna acum :D), am zis ca mama, printre zambete m-a intrebat cine sunt, moment in care mi-am dat seama ca eu chiar cu miresica vorbesc. M-am panicat si am inchis brusc. In cateva minute primesc SMS pe telefon de la miresica care zicea: "Stiu ca ai fost tu la fix ca imi apare numarul". Si-a deschis telefoanele, moment in care au inceut si ale noastre sa bipaie. Raportul de transmitere a SMS-urilor ne dadea ok-ul. Vine ora cu pricina. Am facut comanda de taxi si am precizat sa o duca pe domnita la o adresa straina de ea, unde o astepta al meu nas in fata blocului sa-i dea un cadou. Acesta a dat o noua adresa soferului. La acesta adresa era ex-burlacul din gasca mea care o astepta sa-i dea un nou cadou. Acesta a trimis masina la Kasho unde teoretic trebuia sa fim noi, asteptand-o. Evident, noi nu eram ca suntem niste melci si cred ca nici 24 de ore nu ne-ar ajunge ca sa fim gata la timp. Noi am ajuns exact cand isi platea taxi-ul, ceea ce nu a fost ok, caci noi trebuia sa facem asta..Toate ca toate, surpriza a iesit super, desi a recunoscut ca la un moment dat punand ea toate cap la cap si-a dat seama ca ceva-i ciudat, si ca de fapt noi suntem fete faine si nu am fi iesit pe la spatele ei. Pentru cateva ore bune am uitat de toata lumea si de toate chestiile ce nu au iesit chiar perfect si ne-am bucurat de prezenta gastii complete. Dansul si alcoolul ne-au fost buni prieteni pentru cateva ore, ca mai apoi cand am constata ca domnu' Costita Ionita (sorry Ellie ca ti-am imprumutat vorba) ne urla prin stomac am hotarat sa merge la o pizza. Unde altundeva, decat la mine acasa, unde era un haos de abia am
putut deschide usa cand am intrat. Lucru mult prea  neimportant cand aveam in spate o multime de lucruri frumoase pe care cel mai probabil le vom tine minte toata viata.
Din pacate miresica mea se va muta la Piatra Neamt in 9 august, iar Ellie va pleca saptamana ce vine in Spania, unde va sta pana la nunta din 15 septembrie. Nu stie sigur, dar sunt sanse ca dupa acea nunta sa plece la munca acolo. Uite asa, am mai ramas doar 3 fete. Mai exact 2, eu cu Andu, caci cu Georgi nu prea reusesti sa faci nimic.
Si gasca asta se destrama. Din fericire suntem mult mai apropiate ca gasca de la facultate si vom tine legatura foarte des, iar weekend-urile ce le vom petrece cu toate la Piatra nu vor fi putine..

PS: Va iubesc prieteni dragi!!!
Multam fain pentru multele dati in care mi-ati inseninat ziua cu un simplu SMS, mess sau telefon, ca sa nu mai zic de barfele lungi la un pahar de vin/suc/inghetata/junk food.

Urmatorul party memorabil in 15 septembrie!!!
PSS: Girls just want to have fun!! ♥

Bon Jovi - It´s My Life
    

Pin It