Am ales cu 'mintea'...

Duminica seara. Nu am nimic de spus, dar parca as zice ceva. As tipa cat pot de tare. Vreau sa ma eliberez. Nu stiu de ce, si nu cunosc nici cauza acestei dorinte, stiu doar ca trairile din zilele ce tocmai au trecut m-au adus cu picioarele pe pamant. Din ce in ce mai mult incep sa imi dau seama de rautatile ce ne inconjoara.
Mi-e atat de dor sa visez.
Mi-e dor sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze, zambet cu care adormeam in fiecare seara. Am totul, pot sa fac din nou acest lucru dar nu reusesc. Ceva lipseste din aceste "peisaj mirific". Incerc sa salvez aparentele, si reusesc, dar degeaba, daca eu nu ma simt implinita. Ce as putea face? Cui as putea sa cer ajutorul? Pin It