Cuvinte enervante..

Seara bună dragii mei.
Am lipsit destul de mult din peisaj aşa că am ţinut să vă reamintesc că mai trăiesc. Nu, această postare nu este o revenire miraculoasă a mea pentru că nu am de gând sa revin cu articole zilnice şi băgări în seamă la fiecare doua zile scriind despre diverse nefolositoare. Mă limitez la a scrie atunci cînd am ceva de spus, iar subiectul acestui articol îl am de ceva timp în cap. Noroc cu fetele mele care mereu îmi aduc aminte, involuntar, de acest subiect.
Poate titlul "cuvinte enervante" nu este foarte corect, pentru că pe mine mă enervează la culme unele litere trântite aiurea la începutul, mijlocul sau sfârşitul cuvântului..
De exmplu: de ce trebuie să scrii dak în loc de dacă, kopil în loc de copil, k în loc de ca sau u în loc de tine (nici măcar în loc de tu)?? Ca să nu mai zic de tâmpenia cu my în loc de mai (exemplu: My mergem acolo?) Nu înţeleg.. Nu sunt eu un as în ale gramaticii, dar nu am avut niciodată tendinţa să stâlcesc în halul ăsta limba româna! Este atât de obositor să citeşti un astfel de text încât eu cel puţin câteodată îmi bag picioarele în ele discuţii şi ignor complet frazele scrise astfel. Îmi cer scuze celor ce se simt cu musca pe căciulă.
Probabil toată treaba asta a pornit de la faptul ca odată demult când scriam sms-uri ne limitam la cele 160 de caractere şi ca să nu depăşim acest număr făceam tot felul de prescurtări.Ok, posibil ca în acea perioadă să fi făcut si eu la fel, dar am depăşit acel episod. Ok, poate şi astăzi mai sunt persoane care nu vor să depăşească cele 160 de caractere când scriu sms-uri, dar care-i scopul prescurtărilor de acest gen într-o discuţie liberă pe mess sau facebook? Com`on că nu-i chiar aşa de greu să scrii normal!
Probabil job-ul meu şi faptul că scriu destul de multe mail-uri m-au determinat să fiu atentă la cum scriu, că de nu, la cât de maniacă sunt eu cu sms-urile, mesajele pe facebook si viber-ul aş fi folosit fără doar şi poate acest stil de-a scrie.
Gata că m-am plictisit. Mi-am spus of-ul aşa că îmi pot da muzica la maxim şi pot da iama fără remuşcări în borcanul de Finetti.

Pin It

O poveste emotionanta.. Zach Sobiech

Pin It

Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor 2013

Așa cum ne-am obișnuit de vreo opt ani încoace, și anul aceste avem noaptea porților deschise pe la muzee, un prilej tocmai bun pentru a ne lua desaga în spinare și a porni spre diferitele orașe ale căror muzee ne interesează.

Așadar, înarmați-vă cu multă răbdare și liniște sufletească pentru a face față neșifonați cozilor infernale de pe la intrări și porniți în noaptea de 18 spre 19 mai spre București, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Sibiu și alte câteva orașe care iși vor deschide porțiile muzeelor pentru curioșii care nu au apucat să viziteze anumite locuri sau pentru cei care pur și simplu sunt pasionați de așa ceva și doresc să vadă pentru a zecea oară un muzeu, două, trei.. Intrarea va fi libera.

Probabil majoritatea iși vor îndrepta gândurile spre Muzeul Antipa din București care este și el pe lista muzeelor ce își vor deschide porțile în acea noapte. Intrarea este gratis, dar la expoziția The Human Body va fi cu taxa.

Programul de vizită pentru noaptea respectiva cât și mai multe detalii despre, găsiți aici

Pin It

A venit iepurasul..

Era cazul sa intru si eu in randul oamenilor ce se respecta si care butoneaza de zor telefoane smechere cu android.
Noua mea jucarie nu se ridica la nivelul smecheriilor care costa sute sau mii de euro, desi la liber costa si el vreo 250 euro, dar este perfect pentru ce-mi trebuie mie, adica poze, check mail and facebook siiii.. din nou poze dar de data asta via instagram.
Totusi am moments cand mi-e tare dor de Nokia meu cu tastatura qwerty pe care il incarcam o data la 3-4 zile. Acum umblu cu incarcatorul dupa mine. Dezavantajul de a avea smartphone..
In concluzie sunt tare multumita de el..
Aaa da, trebuie sa va mai spun ca treaba asta o scriu din aplicatia blogger for android??

Pin It

Vama - Perfect fără tine

În sfârșit s-a lansat noua melodie și noul videoclip Vama.. L-am așteptat cu sufletul la gura. De când au aparut pe canalul lor de youtube teasere cu videoclipul am fredonat întruna refrenul. Kimo al meu se uita cam ciudat, i-am explicat că nu are nicio legatură cu el și că nu-i cu dedicație.
Aseară la ora 21:00 (ora la care urma să fie lansat oficial videoclipul) eram călare pe youtube și facebook, asteptând cu inima cât un purice și cu emoțiile primei zile de școală melodia ce urmează să-mi facă vară mai frumoasă.. 

"Clipul nostru vorbește despre prietenie. Prietenia care nu-și supune participanții la încercări demonstrative. Iubirea solicită demonstrații. Prietenia le presupune, le conține. Orice iubire ratată se reface mai întâi în brațele prietenilor. Așa că într-o zi, când nu mai poți, îți iei câmpii și fugi la mare. Asta am învățat eu că avem, fuga către mare ca să ne rescriem povestea. Pare un clișeu comercial. O fi. De câte ori nu fotografiezi răsăritul? Este un cântec vesel, optimist, de vară și pentru asta am ales ca refrenul să fie reggae. Pentru noi Perfect fără tine este imnul verii” povestește Tudor Chirilă

Versuri:
Nu mai urla
Se aude in bloc
Am inteles ideea
Ai risipit iubirea pe un dobitoc
Iesi naibii din casa
Eu asta astept iubito
Esti libera sa cauti fraierul
Perfect (draga mea, draga mea)
Fara tine (draga mea, draga mea)
E mai bine (draga mea, draga mea)
Am timp si pentru mine (draga mea, draga mea)
Perfect (draga mea, draga mea)
Nu ma doare (draga mea, draga mea)
Piesa asta (draga mea, draga mea)
O cant in drum spre mare (draga mea, draga mea)
Te-am inselat
Ma declar vinovat
Am circumstante insa
Am vrut si eu sa vad cum e sa fii barbat
Te-ai transformat In instanta morala
Dar ai uitat
Dansai prin vama goala si era
Perfect (draga mea, draga mea)
Fara tine (draga mea, draga mea)
E mai bine (draga mea, draga mea)
Am timp si pentru mine (draga mea, draga mea)
Perfect (draga mea, draga mea)
Nu ma doare (draga mea, draga mea)
Piesa asta (draga mea, draga mea)
O cant in drum spre mare (draga mea, draga mea)
Ti-aduci aminte cand ne-am combinat
Era frumos, era perfect, era adevarat
Pe mese sau sub mese dar numai impreuna
Iubirea si distractia se cam tineau de mana
Apoi te-ai transformat usor, usor in profesoara
Si-am inceput sa am restante in fiecare seara
Ziceai ceva de genul “iubirea-i lupta grea”
Dar o cam luasesi razna, luptai doar pentru ea
Acum sunt singur in masina dar nu e suparare
De cat premiant in inchisoare
Mai bine repetent
In drum spre mare
Perfect (draga mea, draga mea)
Fara tine (draga mea, draga mea)
E mai bine (draga mea, draga mea)
Am timp si pentru mine (draga mea, draga mea)
Perfect (draga mea, draga mea)
Nu ma doare (draga mea, draga mea)
Piesa asta (draga mea, draga mea)
O cant in drum spre mare (draga mea, draga mea)
Perfect (draga mea, draga mea)
Fara tine (draga mea, draga mea)
E mai bine (draga mea, draga mea)
Am timp si pentru mine (draga mea, draga mea)
Perfect (draga mea, draga mea)
Nu ma doare (draga mea, draga mea)
Piesa asta (draga mea, draga mea)
O cant in drum spre mare (draga mea, draga mea)

Pin It

Primele fire de păr alb

..primele două extrem de vizibile. Daaamn!! Noroc că sunt mai blonduță și nu se văd decât în urma unei atente inspecții. Și noroc că doar eu și Kimbozaurul meu avem de-a face cu căpățâna mea mult prea mică în proporție cu restul corpului.  Acum serios, altcineva de ce s-ar uita în capul meu cu atenția necesară observării semnelor îmbătrânirii?!

În gașca mea cu zăpăciții de la bloc există o vorbă ”de la o vârstă…”, vorbă ce sincer speram să mă prindă din urmă doar foarte târziu, dar acum când faptul e consumat și încep să răsară primele semne că nu mai sunt o căprioara tânără și sprintenă constat că nu-i chiar un capăt de țară. Totuși, nu mai am nici eu 18 ani. Au cam apus vremurile când rezistam până dimineața la băutele din weekend și de asemenea au trecut vremurile când eram în stare să urc cele 4 etaje de la Kimbozaur de acasă fără să simt că leșin și că inima mi-e undeva prin creier. Stai așa, niciodată nu am fost în stare să urc acele scări fără să gâfâi ca o girafă fugărită în deșert.

Cu toate acestea și în urma unei cugetâri ceva mai profunde ca de obicei, îmi dau seama că nu-i un lucru atât de rău să îmbătrânești. Bine, eu sper că deodată cu firele albe din cap vor apărea și câțiva neuroni fresh, pregătiți să absorabă toate informațiile posibile și imposibile ce-mi trec prin fața ochilor și prin dreptul urechilor, exact ca o gaură neagră care înghite tot.
Întrucât mi-am spus of-ul și mi-am eliberat pe calea scrisului lacrimile ce-mi stăteau în ochi cât pe ce să o ia la goană pe obraz în jos, constat că m-am resemnat așa că diseara voi sărbători cele două fire de păr alb la Cityplex, watching Oblivion.
Cheers!

Pin It

Departe de civilizaţie

Și a mai trecut un weekend, unul departe de casă așa cum au tot fost cele din ultimile săptămâni. De data aceasta am decis să fim pe cont propiu, nu de alta dar pensiunile cu restaurant ne-au ajuns. Și am mai decis că nu este nevoie să străbatem sute de kilometri ca să ne simțim bine. Așadar am început căutările de vile/cabane în jurul Brașovului. Uite asa am ajuns la vila Ionela din Predeluț. Un loc superb cu un peisaj de-ți taie respirația. Vila este situată chiar la ieșirea din ”stațiune” pe un mic deal, fapt ce-i oferă turistului liniștea după care tânjește. Am închiriat vila complet, de vineri până duminică la un preț foarte bun și ne-am bucurat din plin de prezența reciprocă, de frumusețea locului cât și de tone de mâncare și băutură .

În ceea ce privește peisajul am avut noroc, întrucât munții erau încă acoperiți de zăpadă iar dealurile din jur erau verzi, toate acestea combinate cu weekend-ul călduros și cerul fără nicio urmă de nori m-au determinat să pun această locație pe primul loc în lista mea cu locuri preferate unde am fost cazată. O combinație ce-ți încântă ochiul fără doar și poate.

Am făcut foc de tabără, am stat la povești, ne-am uitat la filme, am mâncat, am baut, într-un cuvînt ne-am relaxat, deși acum sunt parcă mai obosită ca atunci când am plecat.

Vila are 4 camere, fără baie în cameră. Am crezut că acest lucru o să fie o problemă dar nici vorbă de așa ceva. La parter este living-ul, o cameră, o baie și bucătăria care din păcate este cam mică pentru 8 persoane, câți am fost noi, dar cum am avut vreme frumoasă am servit masa mai mult pe afară. La etaj sunt 3 camere, o baie și un balcon destul de măricel. Toate camerele au pat matrimonial, dulap, măsuță și televizor care apropo, pentru cei interesați de acest aspect, prinde multe canale nu ca în alte locuri unde butonezi de 3 ori și o iei de la capăt. Bucătăria este complet utilată. Afară în curte este un loc special amenajat pentru grătar cu masă, scaune/băncuțe cât și un grătar mare din cărămidă, un balansoar și încă un loc special amenajat pentru foc de tabără sau pentru a prepara mâncărică la ceaun cu butuci în jur pe care poți sta.

Aaa da, era să uit un lucru important de care am râs tot weekend-ul.. Vecinul de lânga vila Ionela avea oi și capre. Nu am știut că oile pot behăi atât de mult, pe atâtea voci și atât de funny.
Cu siguranţă vom reveni pe acele meleaguri, căci ne-a plăcut prea mult pentru a da uitării acest loc.

Pin It

Cine, ce nu înțelege?

Şi din nou apelez la voi. De data aceasta cer şi eu câteva păreri despre ce, cum, când, de ce (plus alte întrebări menite să-ţi ruineze ziua), păreri despre ceea ce credeţi voi despre mine în funcţie de prostioarele ce le scriu. (Propoziţia asta-i cam dubioasă din punct de vedere gramatical, dar fie, treacă de la mine).

Culmea, azi am aflat că am nevoie de un alt partener de discuţii (Wtf?!). Am întrebat uimită de ce şi mi s-a răspuns să-mi citesc blogul ca să aflu răspunsul. 
Ei bine, m-am așezat confortabil și am început să frunzăresc blogul în căutarea articolului, frazei sau chiar a cuvântului minune ce l-a făcut pe respectivul individ să-mi spună asta. Nimic. Nada. Nothing. Nichts. Niets.

Acum urmează întrebarea: ceea ce scriu eu pe blog dă impresia că-s nemulţumită, nefericită și alte adjective d-astea negative? 

Nu de alta, dar îmi place viaţa mea, aşa imperfectă cum este ea. Poate câteodată mă mai plâng că nu-i totul de un roz piţiponesc, dar asta nu înseamnă că nu sunt fericită. Din contră, mă bucur mai mult atunci când îmi răsar în cale diverse obstacole pe care de fiecare data le trec cu brio, decât să am parte de o linişte mormântală care ar speria şi pe cel mai emo dintre.. emi?! (care spanacu’ meu e plurarul de la „emo”??)

Să arunce cu pietre cel ce consideră că are o viaţă perfectă, cel care are bani să facă tot ce vrea şi să-şi plimbe paşii prin toată lumea asta, este împlinit din punct de vedere profesional având job-ul mult visat şi evident bine plătit, are alături o persoană pentru care ar străbate mări şi ţări şi cu care nu se cearta-n veci, are familia aproape şi o mulţime de prieteni care îi sunt alături mereu. Deci, eu aşa cred că arată o viață perfectă. Dacă mă iau după ceea ce tocmai am spus, viața mea nu este nici pe departe perfectă pentru că nu am ascunşi în spatele casei munţi de bani, nu am nici cel mai cool job din lume şi nici o jumătate cu care să nu mă cert. Dar în schimb am o familie care mă înțelege, îmi este aproape și care mă sprijină în orice idee tâmpită aș avea, nişte prieteni pentru care aş înota 7 mari (păcat că nu ştiu să înot :D) şi da, un partener de viaţă care mă acceptă aşa cum sunt şi care în ciuda faptului că sunt complicată (da! recunosc) îmi face toate poftele chiar şi atunci când nu merit altceva decat să stau la colţ pe coji de nuci. Asta mă face pe mine fericită şi sincer, nu cred că mi-ar rezista organismul la acea perfecţiune de care povesteam mai sus. Cred că m-aş plictisi îngrozitor să nu am cu cine să mă „bat” şi să nu trec prin acele momente gen „ioooi, şi uichendu’ ăsta ieşim! de unde pana mea să mai fac rost de bani?” 

Acum serios. Chiar îi rog pe cei ce citesc ce înşir eu pe acilea, acei câțiva cititori, să-mi spună în 2-3 cuvinte ce impresie dau.. Chiar par nefericită? Dacă da, tre’ să-mi schimb felul de a scrie că nu am fost înţeleasă cum trebuie..

Mulţam celor ce-mi răspund şi datorită cărora îmi voi da și eu seama cum sunt percepută „din afară”, dacă trebuie să mai lucrez sau nu la expimare că să înțeleagă poporul ce trebuie din poveştile mele.

PS: Nu trebuie să ai cont de blogger ca să laşi un comment anonim.
Acum serios, chiar aș aprecia un semn de la voi.. Tulai Doamne că cerșesc atenție :D

Carla's Dreams feat INNA - P O H U I

Pin It

Când viața îmi dă lămâi, plâng!

Sunt genul de om care pune enorm de mult suflet în ceea ce face, iar când întâmplările reale din viața devin pararele cu ceea ce și-a imaginat sufletul meu că ar fi frumos să se întâmple, sunt complet dărâmată și câteva zile nu mai funcționez la capacitate maximă. Din păcate în acest weekend mi-am demonstrat încă o dată că așa sunt eu și că mă entuziasmez mult prea devreme pentru lucrurile mărunte care îmi place să cred că au menirea de a-mi face viața ceva mai frumoasă. De fapt stai așa, că ăsta e scopul lucrurilor mărunte, să facă viața mai frumoasă și să te facă sa zâmbești în orice condiții. Păcat că uneori altul este planul gravat cu litere de-o șchioapă pe filele vieții. Nu contează cât te opui sau cât speri și te rogi ca ceva să se întâmple, când viața-ți stă scrisă undeva acolo sus nu ai șanse prea mari să schimbi ceva. Ce-i drept, prefer să cred că am puterea de a-mi schimba destinul și că decizile luate pot schimba ceea ce este scris. Din păcate acest gând iși ia zborul destul de rapid, deoarece viața mereu are grijă să-mi reamintească faptul că lucrurile sunt uneori mai complicate decât par. 

Oooh boy, hai că nu-mi place cum am început săptămâna. O ador pe Emma ai zăpă căreia îi place să râdă non-stop și să facă glume proaste.

Switch mode: ON pe happy Emma.

Laaa laaa lalala la laaa

O săptămână faină dragii mei, vouă, celor 2 cititori ai mei. 

Fun - Carry on


Later Edit: contrar aparenţelor, nu este vorba despre mine şi Kimbozaurul meu. Pin It

Hai să ne jucăm de-a croitoresele!

Seara bună dragii mei.
Aş avea şi eu nevoie de puţin ajutor din partea celor cu un simţ ceva mai dezvoltat pentru fashion, deşi în acest moment sunt bine venite absolut toate părerile despre ce şi cum aş putea face. Ei bine, aş vrea să pun la punct acest sacou care-i extreeem de monoton. Şi cum inspiraţia mea refuză cu nesimţire să se arăte de câteva zile bune, m-am gândit să apelez şi la voi, în ideea în care aveţi ceva mai multe idei ca mine (dacă aveţi doua idei, deja e mai mult decât ceea ce am eu în căpşor în acest moment).
Aşadar, ce pot coase/lipi/ataşa de el, pe la guler, mâneci sau prin alte părţi să-l schimb complet şi să-l fac să fie oleacă mai în trend?!
După cum se vede este albastru şi din păcate nu ştiu exact ce material este (nu, pe etichetă nu scrie). Pare a fi ceva sintetic..
Mulţam de ajutor. Rămân datoare..

Pin It

Am mers zi şi noapte cu iubirea în braţe

Aţi ascultat vreodată o melodie până la lacrimi? Aţi ascultat-o de sute de ori şi de fiecare dată acelaşi fior rece vă cuprins întreg trupul, pornind de la călcâie până la ceafă?
V-aţi trezit vreodată fredonând acea melodie, iar ochii să-i aveţi umeziţi iar mintea să vă fie departe? V-aţi dorit vreodată atât de mult să trăiţi acea melodie încât aţi fost în stare de nebunii pentru a simţi cu toate celulele corpului că faceţi parte din ea?
V-aţi regăsit viaţa într-o melodie ce acum vă spune bună dimineaţa şi noapte bună?
Eu da.. Eu trăiesc cu fiecare părticică din corpul meu ceea ce Tudor cântă în doua din multele lui melodii de suflet. Cânt fiecare vers cu el şi simt fiecare fior ce mă duce cu gândul departe, departe de realitate, în acel loc în care îmi place să fiu. Acolo, în raiul meu unde-mi aştern povestea aşa cum vreau. Acolo, unde Vama îmi ţine loc de aer..

Post Iubire

Zac intins pe podea si in bratele mele iubirea noastra moarta..
Si-a dat sufletul ieri dupa ce ai trantit usa in urma ta
Ma uit la trupul ei inert
Nu stiu daca am sa pot sa iert

Ai sarit c-un cutit, ea s-a pus intre noi si asa a murit
Daca ea n-ar fi fost chiar in suflet adanc m-ai fi nimerit
Si trupul ei atarna cald
Iar eu nu par sa stiu ce fac

Am mers zi si noapte cu iubirea in brate
Si am ingropat-o atat de departe
N-o s-o gasesti

A fost un doliu greu, rana de la cutit s-a inchis incet
Ba chiar m-am amagit cu amintirea ta intr-un mod ideal
Dar nu pot sa uit ultima ei suflare si ochii mari
Si noaptea cand singur doar eu si un caine am pus-o-n pamant

Am mers zi si noapte cu iubirea in brate
Fara vreo slujba am ingropat-o
N-o s-o gasesti

Eu nu pot si nu vreau sa mor din iubire
Esti parte din mine, te-ngrop si pe tine
O alta femeie va scoate cutitul
Pe care candva l-ai infipt fara mila
Si poate tot ea-l va infinge inc'o data
Ce daca iubirea e moarta?
Dar viata traieste si viata va naste
O alta iubire, si-o alta iubire ma naste pe mine
Ca sa gasesc..
O alta iubire..
Am mers zi si noapte ca sa gasesc

Exista iubire, altfel n-am supravietui
Dupa iubire, n-am rezista
Iubirea cand moare, crezi ca totul s-a terminat
Dar viata castiga, vei mai iubi
(minutul 16:30 în video-ul de mai jos)

Fata în boxeri şi tricoul alb

De dimineata doar intr-un tricou apari
Somnoroasa, am facut eu ceai
Ce fericire, numai pentru mine esti
Fata in boxeri si in tricoul alb
Inca 5 minute sa ne cuibarim
Am ras aseara cand goala ai iesit din dus
Si ti-ai pus tricoul alb
Urma sa facem dragoste si n-avea rost sa-l imbraci
Dar asa esti tu..
Inca un minut sa ne cuibarim..
Apoi, in lume o sa iesi si devii femeie
Pana diseara tricoul alb mi-anesteziaza pielea uscata in lipsa ta
Ma duc la munca, sunt un ciudat
Care in pauza de pranz vorbeste cu un tricou
Si paralilez la gandul ca as fi putut sa nu te am, oh, Doamne..
As vrea sa-nvat sa daruiesc la fel de mult cat te iubeste, oh, Doamne
Cat te iubesc..
Ajungi acasa si ma astepti, esti adevarata
A fost o vreme cand nu mai credeam ca iubirea e altceva decat pretext pentr-un roman
Acum zambesc, nu pot sa cred, iubirea face dus si eu intins astept..
Zambesc ca prostul, astepta sa iasa
Sa-si puna boxeri si trïcoul alb
(minutul 42:20 în video-ul de mai jos)



Pin It

Şmecherii de pe străzile strâmte

În aventura mea de aproximativ 100 de minute prin care trec de 5 ori pe săptămână am parte de tot felul de ciudați. Astăzi vă voi povesti despre șmecherii cu mașini care gândesc că întreg Universul le aparține lor doar pentru că au mașini din 1900 toamna, tunate, vopsite pe la roți cu flăcări al căror scop (cel puțin teoretic) este să facă mașina să pară fioroasă și cu bumți bumți de-i trezesc din somn până și pe monstruleții lui Frankenstein.
Aceste specimene nu m-ar deranja atât de mult atâta timp cât și-ar desfășura minunata și inteligenta activitate pe bulevardele mai putin populate ale patriei. Dar nuuu, cu cât strada este mai îngustă și mai plină de lume, cu atât orgasmul lor probabil atinge cote neimaginabil de ridicate.
Deci, cum să mergi tu cu mașina cu 120 km/ora pe străduțele din Schei, unde aşezaţi frumos în linie 2 oameni şi o maşina face imposibilă alăturarea unei alte persoane?? Cei ce au fost prin zonă şi cunosc cartierul ştiu despre ce vorbesc. De foarte multe ori am impulsul de a mă preface că vreau brusc să traversez strada atunci când din departare (îi auzi de la o poştă graţie tobei sparte) apar aceşti minunaţi cavaleri în armuri strălucitoare ce se grăbesc să salveze prinţesa din ghearele balaurului. Noroc că sunt ceva mai deşteaptă ca ei şi realizez ca nu rezolv absolut nimic dându-le tipilor cu creierul cât o nucă şi amplasat între picioare impresia că vreau brusc să traversez strada. Singurul lucru ce poate ieşi din impulsul ăsta este o frână bruscă pusă de juma' de creier, câteva maşini avariate si probabil câţiva morţi. Deci prea multă bătaie de cap, aşa că stau frumos pe fundul meu în speranţa că într-o zi cu soare vor învăţa şi ei că nu-i frumos şi nici legal să-ţi arăţi talentele pe străzi înguste unde oricând iţi poate ieşi în faţă un câine, o pisică sau un om!
Până atunci voi fi cu ochii-n patru şi sper ca şi cei din jurul meu sa fie la fel.
Şi acum puţină muzică pe repeat...
Cheers!

Khaled - C'est la vie
     Pin It

Shades Of Grey

Pin It

Așa da, așa nu..

Cu toții ne dorim alături persoana perfecta, persoana ce am visat-o înca de când ne-am prins cum stă treaba cu iubirea, viața și combinarea celor doua, acel ideal ce vrem să ne compleze și să se muleze conform nevoilor și dorințelor noastre.
După cum se aude prin târg, acea persoana nu există. Mă alătur celor ce gandesc așa, dar ferice de cei ce nu-mi dau dreptate și au alături ceea ce si-au dorit, acel ins alături de care se completează perfect.
Acum vreo 3 ani de zile am mai scris un articol despre bărbatul perfect. Eram încă o puștoaică necoaptă și gândeam că dacă mă face să râd mult și e ”bun rău” plus alte caracteristici mai multe fizice este suficient să ai o viața excepțională. Astăzi revin la același subiect. Puțin mai matură și cu un alt mod de a percepe lucrurile voi încerca din nou să înșir caracteristicile bărbatului perfect, ăla la care visează puștimea din ziua de azi. Stai așa că mă contrazic singura: puștimea din ziua de azi viseaza la un Justin Bieber, respectiv o Mila Kunis. Am depășit momentul când tânjeam dupa un pătrățos cu creier mic dar mușchii cât casa. Mda, bine. Pătrățoșii vor face parte mereu din visele mele, dar fizicul contează ceva mai puțin când ajungi la vârsta la care cauți să te așezi cuminte la casa ta (nu, nu caut asta, dar probabil peste vreo 2 ani de zile vor începe să urle în mine hormonii ce vor casătorie, casa, copii etc etc). Dacă pe lângă creier vin la pachet și mușchii este cu atît mai bine.
Așadar, am câteva lucruri importante la care țin enorm de mult cand vine vorba despre o relație:
- punctualitate;
- sinceritate;
- comunicare;
- respect (nu neaparat în ordinea aceasta).
În momentul în care o parte din acestea se pierd undeva pe drum, deja încep să gândesc mai mult decât este necesar și încep să caut și să descos tot ce nu-i ok, încercând în disperare să trag un semn de alarmă în speranța că cel vizat se prinde.
Cu Kimo al meu punctualitatea a fost pierdută încă din prima zi. Adică nu a fost pierdută, că mă îndoiesc să o fi avut el cândva. Sunt extrem de rare cazurile când stabilim o oră și el este cel ce mă așteaptă, așa cum ar fi frumos să se întâmple. Nu-i bai prea mare. Trec peste cu speranța că într-o bună zi mă voi dezvăța de prostul obicei de a ajunge cu 2 minute mai devreme față de ora stabilită.
Respectul și sinceritatea nu au fost niciodată o problemă în relația meu cu Kimbozaurul. Bine, la capitolul sinceritate nu băgăm la socoteală fazele gen: „mă duc să ajut pe nu știu cine să care un frigider”, dar el de fapt merge la bodegă cu baieții. Da chiar, oare de ce simte nevoie să înșire gogoși d-astea? Nu sunt absolut deloc vreo țată care să urle când jumătatea ei iese cu baieții.. In fine, cred că-i o chestie ce ține de gen, ca majoritatea masculilor sunt cam la fel, de parcă la ieșirile cu baieții pun la cale cine știe ce plan diabolic de a extermina omenirea.
Partea de comunicare din păcate scârțâie puțin. Dar rezolvăm noi și asta. Am un evil plan ce sper să dea roade.
Evident că pe lângă cele înșirate mai sus, scormonite și scoase din puțul gândirii de parcă aș fii o mamaie de 70 de ani cu 5 divorțuti la activ, mai găsim și cele înșirate în articolul de acum 3 ani. Micile plăceri de acel fel nu pot lipsi.
O să revin în viitorul apropiat cerându-vă ajutorul la ceva. Sper să fiți prin zonă.
Cheers dragii mei și o săptămână ușoara!

Later edit: sunt o ființă mica și rea, recunosc. La capitolul punctualitate și eu mai dau rateuri câteodată, dar nu accept când alții fac asta; la partea de comunicare eu vreau sms-uri de la Kimbozaurul meu chiar și când merge la budă. Daaa, bineee, știu că exagerez, dar dacă el e jumătatea mea simt nevoia să pălăvrăgesc la telefon cu el non-stop, deși de multe ori stăm ca prostuți la telefon fără a spune ceva. El râde de mine când se întâmplă asta. Mie îmi ajunge să-l aud cum respiră la celălalt capăt al firului. Oare a iubi nu înseamnă printre multe altele și asta?
Aaa da, și am scris articolul ăsta când eram supărată pe Kimoleț (recunosc, dintr-un motiv stupid, dar el nu trebuie să afle :D !) Pin It

Regulile mele de bază

Nu sunt adepta dietelor drastice, care în doua săptămâni fac minuni. Nu cred în așa ceva și nu cred în existența ceaiurilor sau a pastilelor minune care într-un interval uimitor de scurt fac ceea ce în mod normal ar face sportul și alimentația corespunzătoare în câteva luni bune.
Dieta drastică (adică înfometarea)/ceaiurile pentru slăbit/pastilele pentru slăbit = slăbire rapidă și WOW! spectaculoasă dar pui înapoi dublu când revii la stilul tău normal de viață, pentru ca nu poti ține o viață întreagă dietă și nici nu poți lua pastile care au efecte secundare ca aritmiile, creșterea tensiunii arteriale, depresia, nervozitatea, atacul de panică, durerile de cap etc.
Recunosc că la viața mea am încercat ceaiuri de slăbit, de fapt ceaiul de slabit. Naturavit cu leuștean și alte rădăcinoase al caror scop era să dea un gust oribil ceaiului (părerea mea, că cică scopul combinației era sa grăbească tranzitul intestinal, să elimine excesul de apă din organism și să favorizeze arderile). Din păcate nu pot spune dacă are efect sau nu, că m-am lăsat de el foarte rapid (avea și un alt efect, care nu se prea împăca cu job-ul meu.. sau al altcuiva). Am încercat și tinctura de soc, care în combinație cu sportul și cu un regim alimentar echilibrat m-au ajutat sa dau jos 10 kg acum vreo 2 ani de zile. De atunci m-am menținut la 54,50 - 55 kg. La începutul acestui an m-am ambiționat puțin sa dau jos și acele 4 -5 kg care nu se mai dădeau plecate. Acum mă mențin la 51 - 51,50 kg și, evident, tot nu sunt mulțumită. Mama lor de kilograme, că scap de cele care sunt așezate cît de cît ok, nicidecum de cele care întradevar sunt în plus. Însă mă bucur enorm că reușesc să mă mențin..

Nu sunt eu specialistă și nici nu am vreo treaba oficială cu domeniul acesta, dar consider că stilul de viață si alimentația adoptată de la începutul acestui an sunt destul de corecte. 5 zile pe săptămână merg pe jos în pas rapid aproape 10 km, am 3 mese pe zi plus gustarile de la ora 11:00 si 15:00 (cu aproximație, că în unele zile nu reușesc chiar la fix), am început sa mănânc ceva mai multe fructe, după ora 18:30 nu mai mănânc nimic iar în fiecare seară am un set de exerciții ce timp de 15 minute ma dezamorțesc dupa cele 8 ore de stat la birou. Îmi încep ziua cu un pahar de apă și intenționez să o închei la fel în viitorul foarte apropiat.
Prin alimentație corespunzătoare ințeleg:
- fara prajeli;
- mezeluri cat mai puține;
- fără pâine alba ci doar de secară;
- fără sucuri (cu acid, fără acid, naturale, ”nenaturale” - eliminate complet);
- 2 litri de apa pe zi;
- 2 căni de ceai pe zi (o cana de ceai verde pe la ora 09:30 și o cana de ceai negru în jur de ora 15:00 - nu știu cât de corectă este combinația celor două, dar până acum nu am avut nicio problemă - ceaiul verde îl consum de vreo 2 ani de zile, iar pe cel negru l-am introdus în meniu de vreo 2 luni);
- toate porțiile de mâncare le-am înjumătățit;
- dulciurile le evit cât de mult pot (este incredibilă disperarea ce o simt când organismul îmi cere dulce și eu refuz cu desăvârșire să-i satisfac pofta);

Din păcate în weekend îmi sunt date peste cap aceste simple reguli dupa care m-am hotărat să-mi ghidez viața. În weekend nu beau cei 2 litri de apă, nu beau ceai, sar peste gustări și peste fructe, halesc tot felul de sandviciuri din combinații ciudate de mezeluri, nu țin cont de ore și evident mă răsfăț cu dulciuri.
Aceste reguli sunt din nou date uitării când ies cu fetele, când ies cu gașca de la bloc sau pur și simplu când ies cu jumătatea hai-hui prin oraș.
Având în vedere ca majoritatea metodelor de calcul al greutății ideale îmi spun ca sunt sub limita ”normalului”, îmi permit sa mai calc strâmb din când în când, atâta timp cat revin la regulile mele de bază și mereu revin :)
Aici aveți un astfel de calculator, care vă dă foarte multe detalii și vă calculează greutatea ideală în baza mai multor formule, ca la final sa vă facă media.
Am citit mult, citesc și probabil voi citi și mă voi documenta în continuare despre cum este bine și ce este bine sa fac ca să nu mai ajung sa ma lupt cu kilogramele ci să mă mențin. Tocmai de aceea m-am gândit să împărtășesc cu voi regulile la care am ajuns în urma documentării pe internet și a experimentării diverselor diete și exerciții.
Aaa da, să nu uităm: abdomenele nu slabesc, ci doar îți lucrează musculatura, dar dacă tu ai grăsime peste acea musculatură degeaba te chinui cu sute, mii de abdomene pe zi. Alimentație bună și exerciții cardio cât mai multe (exercițiile cardio iți slăbesc tot corpul, nu doar burtica că așa se ard grăsimile), ideal in aer liber, nu în casă. Bine, și mai ideal ar fii la o sală, dar atâta timp cât ambiția nu este o problemă, rezolvi ceea ce poți face la sală și acasă.
Și acum puțină energie ca pentru weekend.. Melodia asta mereu mă trezeste la viață. Ciudat efect, dar sunt mai vioaie după cele aproape 4 minute ascultate cu volumul cât mai sus.

Ingrid - Mamma mia


Și dacă Mamma Mia nu-i pe placul vostru, vă dau ceva mai soft, ca pentru o după-amiază ploioasă de vineri..
Cheers!

Elena Gheorghe feat. Glance - Ecou
Pin It